Actualitate

Şase peşteri din judeţul Cluj ar putea fi incluse în circuite turistice

În judeţul Cluj ar putea fi identificate cinci sau şase peşteri ce ar putea fi incluse în circuite turistice, după amenajările necesare, care să nu le pericliteze însă importanţa ştiinţifică.

Unele pesteri ar putea fi amenajate pentru turisti, sursa foto: alpinet.org

Identificarea lor trebuie făcută de Institutul de Speologie, cluburile de profil şi responsabili ai Parcului Natural Apuseni, spune prof. univ. dr. Bogdan Onac, cercetător ştiinţific la Institutul de Speologie din Cluj-Napoca. “Aceste peşteri trebuie să fie aproape de şosea. Pot deveni atracţii turistice cu minimum de investiţii. Cluburile de speologie au descoperit şi cartat multe peşteri. Institutul din Cluj-Napoca a cercetat ce resturi fosile şi ce minerale se află în interiorul lor. Şi în Peştera Mare, de 40 de kilometri, denumită şi Peştera Humpleu, din Valea Firei, din Baziul Superior al Someşului Cald, între Valea Firei şi Valea Ponorului, în primele săli de la intrare s-ar putea amenaja un circuit de vizitare de 800-900 de metri”, afirmă cunoscutul profesor clujean într-un interviu acordat Agerpres.

El a subliniat că regimul peşterilor turistice prevede un circuit, cu intrare pe o parte şi ieşire pe alta. Şi în străinătate, peşterilor cu o singură intrare li s-a construit o ieşire de siguranţă, ca în caz de nevoie vizitatorii să poată fi evacuaţi uşor. “Majoritatea peşterilor din judeţul Cluj, la care mă gândesc acum, au nevoie de o a doua intrare. Dar trebuie să spun că acest lucru ar modifica substanţial condiţiile din interior. A doua uşa schimbă circuitul aerului în peşteră, ceea ce afectează populaţia de vieţuitoare şi precipitarea mineralelor, pentru că se schimbă temperatura şi umiditatea”, declară Bogdan Onac. Profesorul dă exemplul Peşterii Urşilor, unde construcţia celei de-a doua porţi a produs o schimbare evidentă în climatul interior. “Apoi, când s-au montat uşi termopan, care se închid etanş, peştera nu a mai respirat, a apărut vegetaţie, licheni şi muşchi. Pe de altă parte, grupurile de turişti contribuie la creşterea cantităţii de bioxid de carbon în peşteră. Fără ventilaţie naturală, bioxidul de carbon se acumulează, se combină cu apa şi aerosolii din peşteră şi rezultă acid carbonic, care distruge formaţiunile. În timp, se observă aceste degradări ale formaţiunilor din peşteră”, spune Onac.


În Munţii Apuseni sunt aproximativ 7.000 de peşteri de mărimi diferite, de la cinci metri la 50 de kilometri lungime, cea mai mare parte dintre ele deosebit spectaculoase la o mare distanţă de la intrare, ceea ce face aproape imposibilă amenajarea lor turistică, potrivit profesorului clujean. 

Ultimele Stiri
abonare newsletter