Actualitate
Final de mandat pentru clujeanul Ioan-Aurel Pop la conducerea Academiei Române: noul președinte, ales în aprilie
Clujeanul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, anunța în februarie că nu va mai candida pentru un nou mandat. Alegerile pentru noua conducere sunt programate la începutul lunii viitoare.
Final de mandat pentru clujeanul Ioan-Aurel Pop la conducerea Academiei Române|Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
În 5 aprilie 2022, academicianul clujean Ioan Aurel Pop era ales pentru un nou mandat de președinte al Academiei Române, cu durata de 4 ani.
CITEȘTE ȘI:
Clujeanul Ioan-Aurel Pop candidează pentru un nou mandat de președinte al Academiei Române
Atunci, Adunarea Generală a Academiei Române, alcătuită din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare, și-a exprimat opțiunea cu o majoritate de 142 din 157 voturi exprimate.
Final de mandat pentru clujeanul Ioan-Aurel Pop la conducerea Academiei Române: noul președinte, ales în aprilie
Membru corespondent al Academiei Române din anul 2001, în cadrul Secției de științe istorice și arheologie, și membru titular din anul 2010, profesorul Ioan-Aurel Pop a deținut primul mandat de președinte al cel mai înalt for de consacrare științifică și culturală al țării în perioada 2018-2022, în urma alegerilor desfășurate pe data de 5 aprilie 2018, potrivit Academiei Române.
În contextul scandalului provocat de un proiect de modificare a Legii Academiei Române, prin care mandatul de președinte putea fi extins de la 4 la 5 ani, dar fără nicio prevedere privind limitarea numărului de mandate, Ioan Aurel Pop declara că nu a făcut „nicio mașinațiune” pentru obținerea unui nou mandat. În opinia sa, cei care se împotriveau modificării Legii Academiei vizau „sabotarea unirii” Academiei Române cu Academia Republicii Moldova.
CITEȘTE ȘI:
Președintele Academiei Române, clujeanul Ioan-Aurel Pop, susține că dă în scris că nu mai candidează pentru un nou mandat: „Nu am făcut nicio mașinațiune”. Controverse din cauza modificării legii Academiei.
„Nu am făcut nicio mașinațiune ca să candidez din nou. Am introdus, dimpotrivă, limită de vârstă de 75 de ani. Cu această limită nimeni nu poate candida mai mult decât de două ori. Dar eu dau declarație în scris că nu voi candida din nou. Mi-am făcut cele două mandate și a fost prea mult pentru mine chiar și așa... Cei care nu vor modificarea legii vor să saboteze unirea celor două academii”, a declara în februarie 2026 Ioan-Aurel Pop, potrivit Agerpres.ro
În mai 2022, după alegerea lui Ioan Aurel Pop pentru al doilea mandat, Academia Română și-a ales noua conducere, pentru un mandat de patru ani. În cadrul Adunării Generale au fost aleși, prin vot secret, cei patru vicepreședinți și secretarul general:
*academician Răzvan Theodorescu: vicepreședinte (decedat în februarie 2023)
*academician Mircea Dumitru: vicepreședinte
*academician Marius Andruh: vicepreședinte
*academician Nicolae-Victor Zamfir: vicepreședinte
*academician Ioan Dumitrache: secretar general
Doi candidați înscriși în cursa pentru președinția Academiei
Alegerile pentru noua conducere a Academiei Române se vor desfășura pe 7 aprilie 2026, după expirarea celui de-al doilea mandat de președinte al istoricului clujean Ioan Aurel Pop. Potrivit Edupedu.ro, academicienii Mircea Dumitru și Marius Andruh candidează la funcția de președinte al Academiei Române.
Acad. Mircea Dumitru (65 de ani) este filosof și logician. Studii liceale la Craiova și București și universitare la Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea din București. În 1998 a obținut doctoratul în filosofie, specializarea logică și filosofia matematicii, la Tulane University, New Orleans, Louisiana, SUA; în același an, a obținut un al doilea titlu de doctor în filosofie, specializarea filosofia limbajului, la Universitatea din București. A desfășurat o fructuoasă activitate didactică la Facultatea de Filosofie, Departamentul de filosofie teoretică și logică din cadrul Universității din București. A fost profesor invitat la Universitatea ,,Jean Moulin“ din Lyon, la Universitatea din Helsinki, la City University of New York și la New York University. În activitatea de cercetare s-a aplecat cu deosebire asupra logicii filosofice și simbolice, filosofiei limbajului, metafizicii modalităților, epistemologiei, filosofiei minții și a conștiinței. Prorector al Universității din București (2008-2011) și rector între anii 2011- 2019.
În perioada iulie 2016 - ianuarie 2017 a fost Ministru al Educației și Cercetării Științifice.
În 2014 Academia Română l-a ales membru corespondent și a devenit titular în 2021. Din același an este președintele Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie din Academia Română și directorul Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu Motru“ al Academiei Române. A primit premiul „Mircea Florian“ al Academiei Române în 2001, iar în anul 2021 statul francez i-a oferit distincția „Officier de l’Ordre du Mérit“, conform informațiilor bio-bibliografice publicate de Academia Română.
Acad. Marius Andruh (71 de ani) este chimist. Absolvent al Colegiului Național „B.P. Hasdeu“ din Buzău (1973) și al Facultăţii de Chimie a Universităţii din Bucureşti, Secția Chimie anorganică (1979), unde din 1984 îşi desfăşoară activitatea. În 1988 a obţinut titlul de doctor în științe chimice. Şi-a continuat specializarea la Paris (1991) şi Göttingen ca bursier „Alexander von Humboldt“ (1992–1993). Între 1994 şi 1996 a fost profesor asociat la Universitatea Québec din Montreal. Profesor (1996) şi şef de catedră (din 2004), director al Departamentului de chimie anorganică, Facultatea de Chimie a Universității din București. Prin cercetările sale, a contribuit la dezvoltarea chimiei combinaţiilor complexe polinucleare, cu realizări în direcţii precum: arhitecturi supramoleculare în chimia coordinativă şi inginerie cristalină; magnetism molecular; materiale moleculare luminescente. A elaborat strategii originale pentru obţinerea polimerilor de coordinare și a descris noi tipuri de topologii pentru aceștia. În 2001 Academia Română l-a ales membru corespondent și a devenit titular în 2009, an din care este preşedintele Secţiei de știinţe chimice a Academiei Române. A fost distins cu Ordinul Naţional „Pentru Merit“, în grad de Cavaler (2008), cu Diploma de Onoare şi Medalia „Gheorghe Spacu“ din partea Societăţii de Chimie din România (2009), asociație profesională care i-a decernat în 2018 și Medalia „Dr.C.I. Istrati“. Redactor-șef al „Revue Roumaine de Chimie“ și președintele Comisiei Centrale a Olimpiadei Naționale de Chimie.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
