Actualitate
Primarii din județul Cluj vor ca reforma administrației locale să fie făcută responsabil, nu la fel peste tot
La Conferința Regională a Patronatului Societăților de Construcții (PSC) Transilvania, vicepreședintele Consiliului Județean, Radu Rațiu și mai mulți primari ai comunelor clujene au vorbit, în cadrul panelului „Dezvoltare regională: Comunități locale, investiții și coeziune teritorială”.
Primarii din Cluj, de acord cu o reformă responabilă a administrației publice locale | Foto: monitorulcj.ro
La acest panel, temele principale de dezbatere au fost:
- Strategii de dezvoltare regională integrată și cooperare între UAT-uri
- Prioritizarea investițiilor locale: infrastructură, utilități, mobilitate, servicii publice
- Accesarea și implementarea fondurilor naționale și europene la nivel local
- Parteneriatul administrație–mediul privat pentru proiecte de impact comunitar
- Coeziune teritorială: reducerea decalajelor între zonele urbane și rurale
- Guvernanță locală, transparență și predictibilitate administrativă
Au luat participat la conferință următorii primari din Cluj
- Cristina Belce - Apahida
- Valentin Dorel Pojar - Jucu
- János Balázs - Baciu
- Cristian Cherecheș - Frata
În cadrul panelului a fost analizat modul în care administrațiile locale pot accelera dezvoltarea regională prin proiecte de infrastructură, investiții publice, colaborare cu mediul privat și accesarea eficientă a fondurilor naționale și europene, cu accent pe echilibrul între urban și rural.
Primarii și vicepreședintele CJ Cluj au fost întrebați ce părere au despee reforma administrației locale.
A lucat cuvântul Radu Rațiu.
„Eu, înainte de a face o reorganizare administrativă aș căuta să pun ceva în loc. Dacă am unii unele comune, un primar ar gestiona zeci de localități. De aceea, digitalizarea e soluția. E important ca reorganizarea administrativă a României să aibă loc. Roata nu trebuie reinventată, ci doar să preluăm modele bune (…) din păcate, înainte administrația nu s-a realizat. Amânarea nu ne face bine. Am pierdut miliarde de euro din cauza asta. Multe comune care nu sunt în apropierea centrelor urbane a pierdut aproape 40% din populație. Partidele parlamentare trebuie să lase orgoliile deoparte și să urmărească interesul cetățeanului”, a spus Radu Rațiu.
La rândul ei, Cristina Belce a fost de acord cu reforma administrației, însă calculat, nu haotic.
„Sunt de acord, dar trebuie făcută responsabil (reforma administrației publice - n. red.), sistematizat și în urma unor analize. Administrațiile locale trebuie să fie performate, să se autosusțină și să acceseze fonduri UE. Altfel, dacă nu facem o analiză în teritoriu. (…) Nu prea îmi place să mă uit în trecut de ce nu s-a făcut administrația. Trebuie să vedem ce pierdem și ce câștigăm”, spus Cristina Belce.
Un susținător al reformei este și primarul comunei Jucu
„Trebuie urmărită eficiența administrativă, capacitatea de a atrage fonduri. Este momentul să facem pasul următor, o reformă administrativă. Cred că a fost o teamă politică de schimbare, de aceea s-a amânat reforma. Oamenii sunt atașați de autoritățile, de autonomia locală. Trebuie să luăm decizii cu tact pentru siguranța comunităților noastre”, a spus Valentin Dorel Pojar.
Și primmarul comunei Baciu a spus că administrația locală trebuie reformată calculat.
„Este important să se facă o analiză în parte, nu un șablon prestabilit pentru fiecare comună. Relieful, întiderea, numărul de sate în comună. La Baciu suntem la o dimensiune ideală pentru funcționare. Am performat bine în ultimii ani. Trebuie luată o decizie potrivită. La 10.000-20.000 de locuitori nu simt nevoia nici de mărire, nici de micșorare. În general, decizia de a reforma administrațiile publice se ia de la nivel mai înalt. Dacă există acorduri de comasare din proprie inițiartivă nu este un lucru dezavantajos”, a spus János Balázs.
Primarul comunei Frata spune că dacă ar fi fost făcută o reformă, comunitatea din care face parte ar fi avut de câștigat deja.
„Organizarea teritorială trebuie bine gândită. Nu am fost eligibil la un proiect din cauza faptului că suntem puțini locuitori. Reforma trebuia făcută cu mulți ani în urmă. Să putem accesa mai multe fonduri pentru devoltarea comunității”, a spus Cristian Cherecheș.
Garanțiile de la firme, „gura de aer” pentru primarii clujeni când fac proiecte în comună
Primarii clujeni au vorbit și despre lucrările pe care le fac constructorii în UAT-uri, pe bani publici, în special despre garanția proiectelor și de ce edilii nu cer garanții mai mici 10%.
„Am întâmpinat probleme cu anumiți constructori. Sunt care nu își duc la bun sfârșit lucrările. Dacă vorbim despre lucrări mai mici, atunci da putem merge cu o garanție de 4-5%. Anul trecut am accesat peste 24 mil. euro, la termen. (…) Apahida se autosusține, are un buget bun și este un exemplu bun pentru localitățile din jur. Dorim să inființăm un nou parc industrial. Vom face 57 de locuințe sociale, dar vor fi destinate celor care vin să presteze servicii la noi în comună. Sunt deschisă la nou”, a spus Cristina Belce.
Primarul din Jucu a spus că ar fi de acord cu o garanție mai mică, dar după o verificare a firmelor care se ocupă de lucrări.
„Autoritățile contractante, adică noi, trebuie să ne asigurăm că lucrările sunt executate corect, ma ales în acest context al creșterii prețurilor. Soluția corectă ar fi adaptarea nivelului garanției la riscurile proiectului. Important este să fim informați asupra proiectului și de istoricul antreprenorului, iar dacă totul e ok, atunci să percepem o garanție rezonabilă, iar lucrările să fie finalizate la termen”, este de părere Valentin Pojar.
Tetarom, succces în dezvotarea economică a județului Cluj.
Vicepreședintel CJ Cluj a fost întrebat despre parcurile industriale Tetarom.
„Ne-am dori ca fiecare comună să fie independentă financiar, Tetarom III din Jucu a făcut ca această comună să fie independentă. Toate cele trei parcuri industriale trebuie modernizate, în continuare, să atragem investitori. Prin infrastrcutură. Am accesat peste 670 mil.euro pentru apă și canalizară în ultimii ani. Fiecare comunitate se poate dezvolta, fără a mai avea nevoie de alte parcuri industriale. Trebuie să dezvoltăm comunele din România, ca fiecare tânăr să aibă un loc bun de muncă acolo, să nu fie nevoit să plece. Aceasta este calea succesului. Job-uri în fiecare sat sau să”, a explicat Radu Rațiu.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
