Nici protestele nu mai sunt ce au fost la Cluj. Cu toate că organizatorii se bazau pe cel puţin 1000 de clujeni care să iasă în stradă şi să protesteze faţă de lucrările de pe Spaiul Independenţei şi implicit dispariţia spaţiului verde de pe malul Someşului, luni după amiază la Podul Elisabeta nu s-au adunat mai mult de 50 de persoane.

Spre deosebire de alte proteste (anti-Ponta, împotriva proiectului minier de la Roşia Montană) unde mii de clujeni s-au mobilizat şi au ieşit în stradă, la protestul faţă de “islamizarea României” au participat doar organizatorii. Sociologii oferă explicaţia.

Ceea ce trebuia să fie un protest amplu unde organizatorii anunţau că peste 200 de persoane vor participa sâmbătă la Cluj-Napoca la un miting de protest faţă de cotele obligatorii de refugiaţi impuse de Uniunea Europeană, dar şi faţă de construirea unei moschei în Bucureşti, organizatorii numind manifestarea "Miting faţă de islamizarea României”, s-a dovedit un eşec total.

Arhitectul Șerban Țigănaș, președinte al Ordinului Arhitecților din România, i-a trimis o scrisoare deschisă primarului Emil Boc prin care îi cere oprirea lucrările începute recent pe malul Someșului. Pe de altă parte, sute de clujeni au anunţat că vor ieşi în stradă să protesteze nemulţumiţi că spaţiul verde de pe malul Someşului va dispărea.

Peste 200 de persoane sunt aşteptate, sâmbătă, la Cluj-Napoca, la un miting de protest faţă de cotele obligatorii de refugiaţi impuse de Uniunea Europeană, dar şi faţă de construirea unei moschei în Bucureşti, organizatorii numind manifestarea "Miting faţă de islamizarea României”.

O nouă ediţie a Marşului Bicicliştilor Clujeni va avea loc marţi, 22 septembrie, dedicată special Săptămânii Europene a Mobilităţii şi Zilei Europene Fără Maşini.

Fermieri francezi au blocat drumuri dinspre Spania şi Germania pentru împiedicarea pătrunderii produselor străine în ţară, într-o acţiune de protest faţă de scăderea preţurilor la produsele alimentare, care i-a adus în pragul falimentului.

Artistul plastic Erno Bartha, care realizează sculpturi de mari dimensiuni din fân, va pleca pe jos, din satul Vlaha, judeţul Cluj, peste 2.000 de kilometri, până la Londra, unde sunt expuse trei opere ale sale, din anul 2012, despre care spune că nu sunt puse în valoare.