Ştiri din Transilvania

Cum vor fi reluate cursele aeriene? Ce promit aeroporturile, printre care și cel din Cluj?

Reglementările privind ridicarea restricțiilor de călătorie intra-UE au fost redactate cu ajutorul Asociației Aeroporturilor din România, prezidată de David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca.

cum-vor-fi-reluate-cursele-aeriene-ce-promit-aeroporturile-europene-printre-care-si-cel-din-cluj cum-vor-fi-reluate-cursele-aeriene-ce-promit-aeroporturile-europene-printre-care-si-cel-din-cluj

Asociația Aeroporturilor din România, membră în Consiliul Internațional al Aeroporturilor, regiunea Europa (ACI EUROPE) a făcut parte din grupul de lucru care a elaborat cele două documente de referință ale ACI Europe, care au fost publicate odată cu ridicarea restricțiilor de călătorie intra-UE.

Documentele intitulate „10 Angajamente ale industriei aeroportuare către pasageri, comunități și autorități” și „10 Recomandări către Autoritățile Naționale și Instituțiile Europene” arată angajamentele industriei aeroportuare referitoare la restabilirea cu încredere și în singuranță a conectivității aeriene.


Aeroporturile europene au cerut ridicarea restricțiilor de zbor

Cele două documente au fost publicate în colaborare cu asociațiile aeroporturilor din Franța (UAF&FA), Germania (ADV), Italia (Assaeroporti), Marea Britanie (AOA) și Asociația Aeroporturilor din România, al cărei președinte este David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj.

Grav afectate din punct de vedere financiar, în urma pandemiei COVID-19, aeroporturile europene au solicitat prin intermediul ACI Europe ridicarea restricțiilor de zbor atât în statele membre UE cât și în celelalte țări, până la finalul lunii iunie 2020. Prin angajamentele asumate, aeroporturile asigură pasagerii și autoritățile europene și cele de la nivel național de faptul că măsurile implementate fac ca transportul aerian și spațiile din aeroporturi să fie dintre cele mai sigure din punct de vedere al normelor sanitare.


Totodată, ACI Europe a subliniat în cele două documente și importanța majoră pe care aeroporturile le au în dezvoltarea economică a statelor, prin urmare solicită factorilor de decizie să elaboreze un plan clar pentru reconstruirea conectivității aeriene și revigorarea turismului. Demersurile ACI -Europe au fost apreciate și de Comisarul European pentru Trasnsporturi, doamna Adina Vălean.

„10 angajamente față de pasagerii noștri, comunități și autorități”

Aeroporturile europene se angajează să lucreze în siguranță pentru a restabili conectivitatea aeriană europeană și economia prin:


1. Implementarea măsurilor necesare pentru a asigura o redresare rapidă, sigură și coordonată a activității. Prioritatea noastră este de a oferi pasagerilor o experianță de cea mai înaltă calitate;

2. Implementarea completă a instrucțiunilor convenite la nivel național. Solicităm alinierea la nivel național cu Protocolul AESA/ECDC COVID-19 privind Siguranța Sanitară în Aviație – pentru a obține o reducere a riscurilor în ceea ce privește sănătatea pasagerilor și a personalului, odată cu asigurarea confortului lor psihic;


3. Îmbunătățirea standardelor de curățenie și dezinfecție în toate spațiile aeroportuare, în strânsă cooperare cu toți partenerii; inclusiv autoritățile din domeniul sănătății și aviației, autoritățile vamale, Poliția de Frontieră, companiile aeriene, furnizorii de servicii și comercianții;

4. Asigurarea unei comunicări clare, actualizate și cuprinzătoare a măsurilor sanitare și de sănătate pentru pasageri și personal, în special pentru cei mai vulnerabili călători – pasagerii cu mobilitate redusă și persoanele în vârstă;


5. Încurajarea utilizării pe scară mai largă a tehnologiei fără atingere, a datelor biometrice și a soluțiilor inovatoare pentru a reduce cozile, blocajele, zonele aglomerate și fluxurile încrucișate. Îmbunătățirea cooperării cu companiile aeriene pentru promovarea schimbului de informații despre pasageri înainte de călătorie;

6. Încurajarea comportamentului responsabil al pasagerilor, în special prin încurajarea acestora să își evalueze propriul risc de sănătate înaintea călătoriei și să evite să deplasările în cazul în care prezintă simptome;

7. Continuarea acțiunilor climatice în vederea atingerii obiectivului Zero Emisii de CO2 cel târziu până în 2050, în conformitate cu obiectivele Pactului Verde European;

8. Continuarea contribuțiilor positive în rândul comunităților și reducerea la minimum a oricăror impacturi negative;

9. Garantarea operațiunilor în siguranță și securitate pe tot parcursul călătoriei pasagerilor pentru a se asigura că aviația continuă să fie cea mai sigură și mai confortabilă experiență de călătorie posibilă, pentru toți pasagerii. Prin investiții continue, ne asigurăm că aeroporturile europene rămân lideri mondiali în securitate și siguranță;

10. Dezvoltarea, împreună cu partenerii din industrie și cei instituționali, unui nou sistem de transport aerian care să reziste viitoarelor crize.

„10 recomandări pentru autoritățile naționale și instituțiile europene în urma crizei COVID-19”

Aeroporturile joacă un rol major în dezvoltarea economică și conectivitatea regiunilor și comunităților. Regiunile europene se bazează pe aviație pentru legăturile cu restul Europei și al lumii. Aeroporturile sunt potențiatori economici; o creștere cu 10% a conectivității aeriene directe generează o creștere de aproximativ 0,5% a PIB-ului pe cap de locuitor și viceversa.

Transportul aerian susține 12,2 milioane de locuri de muncă și aduce 700 de miliarde de euro în economia europeană. Aceasta reprezintă 3,3% din totalul locurilor de muncă și 4,1% din total PIB al țărilor europene. Ce recomandări face ACI Europe?

1. Să urmeze instrucțiunile operaționale din Protocolul COVID-19 privind siguranța sănătății în aviație elaborat de EASA/ECDC, după caz, și să se lucreze într-un mod coordonat la nivelul UE pentru a restabili conectivitatea aeriană în Europa și cu restul lumii;

2. Să se asigure că orice măsuri sanitare suplimentare care ar putea fi impuse, în plus decât cele stabilite de EASA/ECDC, să fie strict bazate pe riscuri, limitate în timp și reevaluate în conformitate cu un calendar fix. Trebuie remarcat faptul că aeroporturile europene se numără printre cele mai curate și mai igienice infrastructuri de transport în masă și spații publice din Europa;

3. Să se asigure că aeroporturile obțin o notificare prealabilă clară cu privire la orice modificare a măsurilor sanitare care ar putea afecta capacitatea operatională și o recunoaștere comună a faptului că potențialul disponibil al terminalului, ca urmare a unei astfel de măsuri, ar putea limita traficul care poate fi gestionat și dezvoltarea conectivității aeriene;

4. Să se elimine orice restricție care ar împiedica folosirea tichetelor de îmbarcare electronice sau tipărite acasă, etichetelor de bagaje electronice sau imprimate acasă și prelucrarea datelor cu caracter personal online. Acest lucru va reduce la minimum utilizarea punctelor de contact de către pasageri, precum și timpul petrecut în zonele congestionate;

5. Punerea în aplicare a unui Program European de Salvare a Aviației specific pentru a asigura măsuri de sprijin echilibrate și nediscriminatorii pentru toate părțile afectate din industria aviației, inclusiv aeroporturile, companiile aeriene, operatorii de handling la sol, furnizorii de servicii de catering, concesionarii comerciali și Furnizorii de Servicii de Navigație Aeriană.  Investițiile și costurile legate de măsurile de sănătate publică ar trebui să fie suportate de guverne;

6. Să se asigure că reglementarea economică reflectă dinamica concurențială în schimbare rapidă și că:

– rezultatele conexe protejează în mod eficient interesele pasagerilor pe termen lung;
– aeroporturile sunt viabile din punct de vedere financiar și au capacitatea de a investi în digitalizare și decarbonizare;
– autoritățile de supraveghere oferă cadre flexibile care permit aeroporturilor să susțină redresarea, continuând, în același timp, să implementeze planuri de investiții de capital pe termen lung;

7. Facilitarea recuperării veniturilor non-aeronautice - vor fi necesare noi abordări inovatoare pentru a revigora aceste surse esențiale de venit și pentru a menține aeroporturile în sfera competitivității.

8. Să permită amânarea investițiilor în domeniul securității aviației fără a compromite nivelul actual ridicat de securitate a aviației în Europa și să permită soluții inovatoare prin reglementări de securitate progresive, specifice și bazate pe riscuri.

9. Elaborarea unui plan clar de reconstruire a conectivității aeriene și de revigorare a turismului prin:

– promovarea colaborării eficiente cu industria aeronautică la nivel național și European;
– subvenționarea temporară a utilizării rutelor pentru a restabili rapid un nivel de bază al conectivității aeriene;
– facilitarea liberalizării aviației (accesul pe piață), în special la nivel de nișe, huburi secundare și aeroporturi regionale;
– evitarea unei pierderi inutile a capacității aeroportuare prin asigurarea unei reveniri rapide la rezerva de sloturi neutilizate ca urmare a renunțării la regula de utilizare sau în caz de faliment al companiilor aeriene;
– recunoasterea provocărilor privind viabilitatea financiară structurală cu care se confruntă aeroporturile regionale mici și asigurarea finanțării publice specifice necesare pentru aceste aeroporturi;
– asigurarea faptului că orice măsură care sprijină un actor din domeniul transport aerian nu este în detrimentul altuia;

10. Prioritizarea tuturor măsurilor care permit sprijinirea efectivă a utilizării pe scară largă a combustibililor sustenabili pentru aviație, investirea de fonduri semnificative pentru R&D (cercetare și dezvoltare) în noile tehnologii ale aeronavelor și implementarea completă a Cerului Unic European.

CITEȘTE ȘI:

Aeroportul Cluj REIA ZBORURILE spre patru destinații europene. Când și cum vom zbura?
 

Ultimele Stiri
abonare newsletter