Sport
Viața în Libia: bani mulți, reguli stricte și 50.000 de fani la meciuri! Yasin Hamed: «Libia plătește mai bine decât România. Nu știam nimic până să vin aici!»
„Pașaport de fotbalist” debutează astăzi și cuprinde o serie de interviuri acordate de foști jucători ai echipelor de fotbal din Cluj dar care acum evoluează sau au făcut-o în trecut în țările în care ajung mai rar jucătorii de fotbal români.
Yasin Hamed joacă în Libia din 2024 | Foto: arhivă personală Yasin Hamed
Un proiect care își propune să ofere publicului larg cele mai nebănuite detalii despre cum este privit „sportul rege” pe alte continente, cât de important este el pentru suporterii de acolo comparativ cu cei de la noi, dar și au fost cele mai inedite experiențe pentru un român plecat departe de casă pentru pasiunea sa.
Primul episod îl aduce în fața publicului pe Yasin Hamed, un român cu cetățenie sudaneză care acum evoluează în Libia, pentru Al Ittihad. La 18 ani era campion al României cu CFR Cluj, apoi au urmat alte experiențe în campionatul intern sau în Ungaria.
La 25 de ani, a lăsat fotbalul din Europa pentru a juca la Al Ittihad, cea mai titrată echipă de fotbal din Libia. L-am provocat să ne dezvăluie care a fost impactul cu continentul african, ce îi lipsește cel mai mult din România, dar și ce sfat le-ar da jucătorilor români când ar primi o propunere să vină aici.
„Nu am multe de făcut după antrenament”
Salut, Yasin. Cum ai ajuns în Libia? E, totuși, o țară exotică în care nu ajung mulți români.
Erau discuții dinainte să termin sezonul cu Gyor, dar nu era nimic concret. Când m-am întors din vacanță, un impresiar sudanez m-a întrebat dacă aș merge la Al Ittihad iar după două zile am semnat. Atât de simplu a fost.
Ce știai despre Libia înainte să vii aici?
Nu știam absolut nimic, nu eram informat. Aveam doar colegi la națională care au jucat în Libia și-mi spuseseră doar lucruri bune, dar atât. Nici nu m-am gândit vreodată că o să ajung să joc în Africa.
Ce te-a surprins când ai ajuns acolo? Povestește-mi primul impact!
Nu m-a surprins ceva anume, nici nu am apucat să văd totul despre țară. Am rămas, într-adevăr, surprins că echipele de aici au foarte mulți fani. M-au surprins când i-am văzut live prima oară.
Cum e viața acolo?
E OK, chiar dacă nu am multe de făcut în afară de antrenament. Poți să mergi la o cafea, la un restaurant și poate o dată pe săptămână ies să mă plimb, dar cam atât.
Cum te-au primit oamenii?
Sunt foarte OK, nu au făcut diferența între cei de acolo și cei care vin din afară. Dacă ești fotbalist, ei te tratează mult mai diferit, îți oferă respect. Sunt mulțumit, îmi place cum mă tratează, chiar în zona în care stau sunt mulți fani ai echipei mele.
Cum te-ai acomodat cu mâncarea, este vreun preparat specific lor care îți place?
Nu au nimic diferit față de noi sau cel puțin nu am încercat eu. Singura diferență e că ei mănâncă foarte picant totul. Mi-a fost mai greu la început, dar m-am obișnuit și cu asta.
„Îmi lipsește câinele de acasă!”
Te vezi să rămâi acolo multă vreme?
M-aș vedea să rămân încă un sezon sau două. Viața aici e foarte ieftină. Știi și tu că viața de fotbalist e scurtă și ca să faci ceva după, trebuie să strângi ceva după și din cauza asta aș rămâne aici.
Cum e viața lor socială acolo, au niște reguli stricte sau speciale de care trebuie să ții cont?
Aici sunt toți musulmani, ceea ce implică niște reguli stricte. De exemplu, nu poți să vii aici și să vrei să mergi în cluburi de noapte pentru că nu există. Ei aici nu consumă deloc alcool, cam 99% sunt musulmani.
Ai avut vreo experiență ciudată acolo?
Am avut, dar nu vreau să le zic. Poate o să le povestesc în viitor, dar acum nu (râde).
Yasin, care e primul lucru care-ți vine în minte când spui acasă?
Sigur că mă gândesc direct la soția mea, la familia mea. Oriunde ai fi, oricât de bine ți-ar fi în altă țară din punct de vedere profesional, când spun acasă mă gândesc la ai mei. Nicăieri nu e la fel.
Ce-ți lipsește acolo cel mai mult?
Îmi lipsesc prietenii, părinții, și, sincer îți zic, îmi lipsește câinele de acasă. Am noroc că soția mea poate veni des aici, am plănuit ca dacă mai rămân un sezon să se mute definitiv aici, atunci mi-ar fi mult mai ușor.
Care sunt cele mai mari diferențe dintre români și libieni?
Sunt foarte mari. În România poți să faci ce vrei tu. Ca fată, de exemplu, te poți îmbrăca și să ai fustă sau ceva scurt. În schimb, aici nu o să vezi așa ceva pentru că sunt complet acoperite, inclusiv părul.
„Bani buni, condiții bune. Ce vrei mai mult?”
Nivelul fotbalului de la ei cum este?
E foarte bun, chiar am rămas surprins. Nimeni nu se gândește la așa ceva pentru că multe țări nu urmăresc fotbalul din Libia și n-au informații față de fotbalul de aici, dar dacă vii să vezi două-trei meciuri sau te vei uita de la televizor, sunt 100% sigur că o să-ți schimbi părerea.
Cum sunt condițiile, infrastructura?
Neașteptat de bune. Aproape fiecare echipă are bază de antrenament, doar sală de fitness nu avem în bază și mergem în oraș la o sală care are contract cu clubul. Sigur că sunt și unele echipe care nu au buget foarte mare și au o bază mai modestă, cum e peste tot, dar cam toate au o bază de antrenament bine dezvoltată, pe lângă stadion, desigur.
Care e atmosfera la meciuri? Vin suporterii, sunt pasionați?
E superbă! Când jucăm acasă, dacă adversarul nu e echipă mare, sunt 35.000 de oameni, dacă e meci important sunt 50.000 la fiecare meci. Echipa mea e una dintre cele mai mari din Libia, cu cei mai mulți suporteri. Uneori, la antrenament vin 2-3-4.000, în funcție de zi.
Care este structura competiției? Am înțeles că jucați play-off-ul la Milano, dar pe internet sunt puține detalii.
Da, știu. Este așa: după sezonul regulat, trei echipe din Tripoli și alte trei din Benghazi merg și joacă play-off-ul în Milano. De ce aici? Pentru că ei vor să dezvolte fotbalul din Libia și să-l vadă europenii, încearcă să facă fotbalul de aici să fie mai bine văzut.
Ce sfat ai da unui român care a primit ofertă de la un club din Libia?
Financiar, în Libia se poate câștiga mult mai bine decât în România. Nu știu dacă peste echipe precum FCSB sau CFR, dar aici sunt și jucători care câștigă milioane (de euro n.r.), ceea ce în România nu avem. Mulți jucători care vin aici o fac pentru că financiar e mult mai bine. Cred că Libia este în primele 3 din Africa ca salarii.
Orice fotbalist se uită la partea financiară mai mult decât la orice. Dacă financiar ești mulțumit, asta contează. La sfârșitul carierei ce contează: să aduni 500 de meciuri în prima ligă dar să te chinui după finalul carierei sau să joci în țări în care fotbalul pare mai modest dar după fotbal să stai liniștit? Aș recomanda oricărui român să vină aici în cazul în care primește o ofertă. Banii sunt buni, condițiile sunt bune, mai mult de atât ce poți să-ți dorești?
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
