Social
Diferența dintre colind și „corind”, explicată într-un spectacol inedit la UBB
Luni, 8 decembrie, în sala Auditorium Maximum a UBB a avut loc un „Concert de colinde” și „corinzi” din Ardeal, susținut de grupuri autentice de colindători și studenți UBB. Evenimentul a avut inclus o serie de discuții, cu scopul de a clarifica subiecte precum originea colindei, tipologia acestora și diferența dintre colind și „corind”.
Răzvan Roșu, masterand UBB, a fost gazda serii de colinde autentice, culese din zona Ardealului. La începutul spectacolului, acesta a făcut o scurtă incursiune istorică a colindelor. El a atras atenția asupra stratului pre-creștin aflat la originea colindei: „inițial, colinda îndeplinea o funcție de felicitare. Nu toate colindele, după cum încă mai putem observa, fac referire la nașterea Domnului. Cele mai vechi sunt legate de sărbătorile agrare ce marchează momente caldenaristice. Astfel, Crăciunul s-a suprapus peste sărbătorile păgâne, modificându-le semnificația, fără să reușească să elimine complet urmele păgânismului”.
Răzvan Roșu a amintit o formulă celebră prin care a fost explicată încreștinarea colindei: „Colindele sunt ca un templu dărâmat, din ale cărui materiale s-a construit o nouă basicilcă”.
În ceea ce privește diferența dintre colindă și corindă, el a arătat că aceasta nu constă în altceva decât o diferență fonetică, explicabilă prin evoluția limbii, termenul de corindă fiind mai arhaic și specific anumitor regiuni.
La spectacol au luat parte și doctorandul Sebastian Paic, alături de un grup de colindători, studenți ai UBB. Îmbrăcați în costume populare de pe cuprinsul țării, aceștia au interpretat colinde autentice, culese de studenți de la bătrânii satelor. Nu au lipsit nici ritualurile de sorginte magică, precum dansul caprei.
În urma studenților, pe scenă a intrat un grup de „corindători” din Țara Moților, mai precis din zona Mărișel, o comună unde stratul pre-creștin al colindei a fost mai bine prezervat.
Invitatul serii a fost profesorul Ion Cuceu, fost director al Arhivei de Folclor a Academiei Române, care a intrat în dialog cu Răvan Roșu pe tema fenomenului colindei și a modului în care acestea pot fi promovate. Potrivit profesorului, există o distincție netă între colindele de tip „folk„, adaptate de interpreți precum Ștefan Hrușcă, și colindele rurale. Totodată, potrivit acestuia, textele colindelor au darul de a reprezenta în fața ascultătorului evoluția de meste un mileniu a religiozității populare.
