Electric Castle
EXCLUSIV | Renate Rozenberg dezvăluie cum se construiește line-up-ul Electric Castle: „Nu ne este frică să experimentăm!”
În spatele fiecărei ediții Electric Castle stă o muncă ce începe cu multe luni înainte de deschiderea porților festivalului.
Echipa Electric Castle lucrează luni întregi pentru a construi line-up-ul fiecărei ediții. | Foto: Andrei APOLZAN
Fiecare ediție Electric Castle este rezultatul unui proces complex de organizare, care începe cu multe luni înainte ca porțile festivalului să se deschidă.
De la negocieri cu artiști și calcule de buget până la descoperirea unor nume care, peste câțiva ani, ajung să fie capete de afiș pe marile scene ale lumii, alegerea line-up-ului este un proces complex.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru monitorulcj.ro, Renate Rozenberg, director de comunicare Electric Castle, a explicat cum sunt selectați artiștii, de ce festivalul mizează pe descoperirea de nume noi și ce face ca identitatea Electric Castle să fie diferită de a altor festivaluri.
„Să construiești un line-up este o adevărată artă”
Valentina Prelipcean: Cum se alege line-up-ul Electric Castle? Cine ia deciziile și cum ajungeți la formula finală?
Renate Rozenberg: Avem o echipă dedicată de booking. În principal sunt trei colegi care lucrează exclusiv pe zona de artiști. Ei contactează managementul, negociază și construiesc line-up-ul.
Sigur că există mereu feedback din partea întregii echipe. Până la urmă lucrăm la propriul nostru festival și vrem să ne placă și nouă ceea ce construim. Dar aceasta este responsabilitatea lor principală.
Să faci un line-up înseamnă mult mai mult decât preferințe personale. Trebuie să înțelegi publicul festivalului, să știi în ce direcție muzicală vrei să mergi și, în același timp, să faci foarte multă matematică. Ai un buget pe care trebuie să îl împarți inteligent astfel încât să acoperi toate scenele, să rămâi conectat la trendurile din industrie și să vii, în același timp, cu ceva nou.
Exact asta căutăm noi la Electric Castle.
Potrivit acesteia, headlinerii sunt importanți, însă adevărata valoare a unui festival se vede în artiștii pe care publicul îi descoperă aici pentru prima dată.
„Nu doar numele mari fac un festival”
V.P.: Cât de important este echilibrul dintre artiștii consacrați și cei aflați la început de drum?
Renate Rozenberg: Numele mari sunt importante și ne dorim ca la fiecare ediție să avem trei-patru headlineri puternici. Dar adevărata artă a colegilor mei este că descoperă artiști înainte să devină foarte cunoscuți.
Sunt oameni care consumă enorm de multă muzică, merg constant la showcase-uri în Europa și caută trupe noi. Au acel instinct de a identifica artiști speciali.
Cred că tocmai de aceea atât de multă lume vine la Electric Castle nu doar pentru Main Stage. M-a impresionat foarte tare faptul că, în timpul concertului Teddy Swims, Hangarul era la fel de plin la House of Protection. Sunt trupe care poate nu spun foarte multe publicului larg, dar pentru oamenii care caută muzică de calitate sunt experiențe extraordinare.
Pe lângă preferințele publicului, organizatorii trebuie să țină cont și de disponibilitatea artiștilor și de logistica turneelor internaționale.
„Artiștii sunt aproape permanent în turneu”
V.P.: Care sunt cele mai mari provocări atunci când construiți line-up-ul unui festival de dimensiunea Electric Castle?
Renate Rozenberg: Trebuie să jonglezi între buget, trenduri și disponibilitatea artiștilor. În ultimii ani, majoritatea sunt aproape permanent în turneu și trebuie să te sincronizezi cu traseele lor europene.
Este aproape imposibil să aduci un artist care în perioada aceea este în turneu în America de Sud, pentru că toată logistica lui este construită în jurul acelui traseu. Vorbim despre echipe întregi, camioane cu echipamente și o organizare extrem de complexă.
Renate Rozenberg spune că unul dintre cele mai importante atuuri ale Electric Castle este curajul de a merge pe mâna unor artiști necunoscuți la momentul respectiv.
„Nu ne este frică să experimentăm”
V.P.: Ce diferențiază Electric Castle de alte festivaluri?
Renate Rozenberg: Cred că faptul că nu ne este frică să experimentăm.
Noi am adus în festival trupe care, la momentul respectiv, nu spuneau foarte multe. Idles, Architects și multe alte nume au trecut pe la Electric Castle înainte să explodeze și să ajungă pe scene precum Glastonbury.
Este și o mică mândrie pentru noi să vedem că am avut încredere în acei artiști înainte ca restul lumii să îi descopere.
Echipa noastră este în mare parte aceeași încă de la început. Avem oameni cu foarte mult instinct, dar și colaboratori, pentru că este imposibil să urmărești toată muzica bună care apare în lume.
Acum, de exemplu, ne uităm foarte atent spre America de Sud. Colegii mei merg la showcase-uri și caută artiști noi. Așa am descoperit Pacifica, o trupă din Argentina care mi-a plăcut foarte mult live și despre care sunt convinsă că va crește în următorii ani.
Pentru organizatori, succesul unui line-up nu se măsoară doar prin numele cele mai mari de pe afiș.
„Cea mai mare satisfacție este când oamenii se bucură de artiștii mici”
V.P.: Care este momentul în care simțiți că munca echipei de booking și-a atins scopul?
Renate Rozenberg: Cea mai mare satisfacție este atunci când anunțăm line-up-ul și vedem entuziasmul oamenilor nu doar pentru headlineri, ci pentru numele mici.
Când vezi comentarii de genul: „Nu pot să cred că i-ați adus pe ei!” sau „Nu mă așteptam să îi văd live în România”, atunci știi că ai făcut o treabă bună.
Este o adevărată artă și cred că echipa noastră face asta foarte bine.
Feedback-ul primit în timpul festivalului confirmă, spune Renate Rozenberg, că publicul apreciază această filozofie.
„Dacă scopul nu este doar să vinzi un bilet, oamenii simt asta”
Renate Rozenberg: Vorbeam zilele acestea cu niște jurnaliști din Marea Britanie. Evident că au fost impresionați de The Cure și Twenty One Pilots, însă unul dintre marile lor highlight-uri a fost concertul Taraphonics.
Mi-au spus că energia și curajul de a pune un proiect ca acesta pe Main Stage au fost extraordinare. Mi-a plăcut foarte mult feedback-ul lor, pentru că sunt oameni care au văzut sute de festivaluri și concerte.
Cred că, dacă scopul tău nu este doar să vinzi un bilet, ci să creezi o experiență pe care oamenii să o trăiască împreună, atunci publicul simte asta. Poate după festival vor intra pe Spotify, poate vor merge să vadă acel artist într-un club mic.
Până la urmă, este nevoie doar de puțină pasiune. Iar noi avem foarte multă.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
