Educație
Creșterea finanțării în Educație: 6% din PIB pentru învățământ și atingerea unui nivel de minimum 1% din PIB pentru cercetare. Schimbări propuse în programul de guvernare 2026 – 2028.
Programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan include creșterea finanțării pentru Educație la 6% din PIB, iar cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare către minimum 1%.
Creșterea finanțării în Educație: 6% din PIB pentru învățământ și atingerea unui nivel de minimum 1% din PIB pentru cercetare. Schimbări propuse în programul de guvernare 2026 – 2028| Foto: DepositPhotos.com
Programul de guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan include un pachet de măsuri pentru educație și cercetare, cu obiectivul declarat de a reduce abandonul școlar, de a crește competențele elevilor și de a consolida România ca pol regional de cercetare și inovare.
CITEȘTE ȘI:
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus programul de guvernare la Parlament: Reducerea numărului de parlamentari, reforma companiilor de stat și reducerea TVA la 19%, printre măsurile propuse
Una dintre principalele ținte vizează creșterea graduală a cheltuielilor publice pentru educație la minimum 6% din PIB, echivalentul a 15% din bugetul general consolidat. Pentru cercetare-dezvoltare, programul prevede atingerea unui nivel de minimum 1% din PIB.
Alocarea a 6% din PIB pentru Educație rămâne în principal un deziderat nerealizat în România, deși promisiunea este reconfirmată periodic în programele de guvernare: bugetul alocat Educației în 2026 a reprezentat sub 4,5% din Produsul Intern Brut.
CITEȘTE ȘI:
Mircea Miclea: „Rezultatele PISA 2025 ar trebui să șocheze autoritățile. Este o problemă de securitate națională”
Profesorul clujean Mircea Miclea este singurul ministru al Educației din România care a demisionat din funcție, în 2005, din cauza bugetului prea mic alocat învățământului – sub 6% din PIB - pentru 2006.
Creșterea finanțării în Educație: 6% din PIB pentru învățământ și atingerea unui nivel de minimum 1% din PIB pentru cercetare. Schimbări propuse în programul de guvernare 2026 – 2028.
Programul propune interconectarea Sistemului informatic al învățământului din România cu evidența populației pentru identificarea copiilor neșcolarizați. În zonele cu risc ar urma să fie dezvoltate echipe comunitare integrate, iar parcursul elevilor să fie urmărit printr-un sistem integrat de management al informațiilor în educație.
O altă direcție este revizuirea planurilor-cadru și a programelor școlare, cu programe naționale dedicate literației și numerației. Documentul propune creșterea componentei experimentale și practice, prin laboratoare și ateliere, precum și introducerea mai accentuată a gândirii critice, educației digitale și utilizării responsabile a inteligenței artificiale.
CITEȘTE ȘI:
Educația din România, în criză: mii de copii sunt în afara școlii, tot mai puțini profesori rămân
Învățământul tehnologic și dual ar urma să fie extins, iar legătura dintre liceu și piața muncii să fie consolidată prin monitorizarea traseului absolvenților, adaptarea ofertei educaționale la nevoile economiei și stimulente pentru companiile implicate în pregătirea practică a elevilor.
Programul prevede evaluare obiectivă și standardizată cu standarde naționale de evaluare pentru toate ciclurile, platformă digitală națională de evaluare.
Documentul prevede evaluări standardizate cu rezultate clare pentru elevi și părinți, revizuirea Evaluării Naționale și a admiterii la liceu, noul bacalaureat din 2030, utilizarea rezultatelor pentru fundamentarea politicilor publice, consolidarea evaluării formative, protejarea autorității profesorului în notare și un 'digital twin' al fiecărei școli pentru monitorizarea progresului.
În învățământul superior, programul propune susținerea programelor ȘTIM, extinderea proiectului „Primul student din familie” și a burselor sociale.
Pentru cadrele didactice și cercetători, documentul propune simplificarea și digitalizarea recrutării și mobilității, programe de mentorat pentru debutanți, stimulente pentru profesorii din mediul rural și pentru disciplinele ȘTIM, precum și salarizare predictibilă.
O schimbare importantă vizează înlocuirea actualei gradații de merit cu o primă de performanță decisă la nivelul fiecărei școli. Aceasta ar reprezenta între 10% și 20% din salariul de bază, ar putea fi acordată pentru 12 sau 24 de luni și ar reveni unui număr de cel mult 30% dintre cadrele didactice dintr-o unitate de învățământ.
De asemenea, programul prevede extinderea învățământului superior în limbile minorităților.
Ultima direcție majoră din capitolul dedicat educației și cercetării vizează consolidarea României ca pol regional de cercetare și inovare.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: DepositPhotos.com
CITEȘTE ȘI:
