Economie
România, confruntată cu îmbătrânirea accentuată a populației: Presiune în creștere pe piața muncii și sistemul de pensii
Îmbătrânirea populației României va avea consecințe importante asupra pieței muncii, sustenabilității sistemului de pensii, sănătății și protecției sociale, în condițiile în care numărul persoanelor vârstnice crește în raport cu generațiile tinere.
România, confruntată cu îmbătrânirea accentuată a populației: Presiune în creștere pe piața muncii și sistemul de pensii|Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Potrivit datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19 milioane de persoane, aflându-se pe un trend descendent.
CITEȘTE ȘI:
Populația României continuă să scadă dramatic: 19,04 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026
Un sfert (25,7%) era reprezentat de persoane în vârstă de peste 60 de ani, respectiv 4,89 milioane de persoane. Femeile reprezentau majoritatea acestei categorii de populație, cu o pondere de 58,7%.
România, confruntată cu îmbătrânirea accentuată a populației: Presiune în creștere pe piața muncii și sistemul de pensii
„Nu vorbim, așadar, doar despre o schimbare a structurii pe vârste, ci despre o transformare cu implicații directe asupra pieței muncii, sustenabilității sistemelor de pensii, sănătății și protecției sociale. Așadar, avem tot mai multe persoane vârstnice în raport cu generațiile tinere, ceea ce înseamnă o bază potențial mai restrânsă de contribuabili și cheltuieli tot mai mari pentru pensii, sănătate și servicii sociale”, a avertizat vicepreședintele Institutului Național de Statistică (INS), Silviu Vîrva, citat de Agerpres.ro
CITEȘTE ȘI:
România a pierdut peste 4,1 milioane de persoane, în 35 de ani de tranziție: numărul copiilor născuți în străinătate a depășit 360.000 până în 2024
În decurs de zece ani, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 112 persoane vârstnice la 100 de tineri în 2016 la 135,9 în 2026. Cu alte cuvinte, România are tot mai multe persoane vârstnice în raport cu populația tânără, iar această tendință va avea consecințe importante asupra modului în care funcționează societatea și economia.
Ca o consecință, România va avea o populație activă mai redusă, ceea ce poate genera dificultăți de recrutare, deficit de personal în anumite sectoare și presiuni asupra costurilor salariale.
Referitor la poziționarea pe piața muncii, pentru segmentul de populație de peste 60 de ani, în anul 2025, rata de ocupare era de 38,5% pentru persoanele de 60-64 de ani, de 5,2% pentru cele de 65-69 de ani și de 1,1% pentru cele de 70-74 de ani, în condițiile în care, la nivel național, România înregistra o rată de ocupare de 48,3%.
„Îmbătrânirea populației nu este doar o provocare demografică. Este o provocare economică, socială și instituțională, care impune regândirea modului în care organizăm îngrijirea pe termen lung”, a adăugat reprezentantul INS.
Servicii accesibile și un sistem de îngrijire eficient
În opinia vicepreședintelui INS, România are nevoie de un sistem de îngrijire pe termen lung capabil să ofere servicii accesibile, diversificate și de calitate persoanelor care și-au pierdut, într-o anumită măsură, autonomia și au nevoie de sprijin.
CITEȘTE ȘI:
România, printre țările UE cu cele mai mici salarii medii anuale ajustate în 2025. Cheltuielile cu protecția socială, la cel mai scăzut nivel.
Aceste servicii trebuie să fie centrate pe persoană, adaptate gradului de dependență și nevoilor individuale și să asigure continuitatea îngrijirii, fie că este vorba despre servicii la domiciliu, servicii comunitare, centre de zi sau servicii rezidențiale, consideră acesta.
„Pe de altă parte, trebuie să investim mult mai mult în prevenție. Pentru că obiectivul nu poate fi doar să îngrijim mai bine persoanele care au devenit dependente, ci și să prevenim sau să întârziem, pe cât posibil, apariția dependenței. România nu trebuie doar să se pregătească pentru o populație mai îmbătrânită, ci trebuie să se pregătească pentru o societate în care îngrijirea persoanelor vârstnice devine o responsabilitate comună, care necesită politici publice, resurse, infrastructură, personal calificat și parteneriate între sectorul public și cel privat”, a adăugat vicepreședintele INS.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
