Sănătate
Investiție de peste 300.000 de euro pentru bebelușii prematuri din Cluj. În loc de primele îmbrățișări, unii își încep viața într-un incubator
Secțiile de Neonatologie ale Spitalului Județean din Cluj au primit echipamente medicale în valoare de peste 300.000 de euro, printr-un program al Salvați Copiii România.
Investiție de peste 300.000 de euro pentru bebelușii prematuri din Cluj / Foto: Mădălina IVAN- monitorulcj.ro
Secțiile de Neonatologie I și II ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca au primit echipamente medicale în valoare de peste 300.000 de euro, destinate îngrijirii nou-născuților, în special a celor prematuri, care s-au grăbit să vină mai repede pe lume. Investiția, realizată printr-un programul „Susținem cele mai grele începuturi” al organizației Salvați Copiii România, în colaborare cu Banca Transilvania și Mastercard, înseamnă aparatură modernă pentru medicii care îngrijesc unii dintre cei mai vulnerabili pacienți. Pentru micuții care își petrec primele zile sau săptămâni de viață într-un incubator, fiecare intervenție medicală poate face diferența.
Un ecograf, două ventilatoare medicale, două kituri de poziționare pentru prematuri și actualizarea software-ului unui ecograf existent. Acestea sunt echipamentele de care beneficiază cele două secții de Neonatologie ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, în urma unei investiții de peste 300.000 de euro.
Ventilatoarele medicale pot asigura suport respirator bebelușilor care nu reușesc să respire suficient de bine singuri, în timp ce ecografele îi ajută pe specialiști să evalueze starea de sănătate a micilor pacienți. Kiturile de poziționare contribuie la susținerea unei poziții adecvate a corpului prematurilor, adaptată fragilității acestora. Sunt dotări care, dincolo de valoarea lor financiară, oferă personalului medical instrumente suplimentare pentru îngrijirea unor copii a căror stare se poate schimba rapid.
În spatele ușilor de la Neonatologie, lupta pentru viața începe uneori înainte ca bebelușii să cântărească un Kilogram
Într-o secție de terapie intensivă neonatală, primele zile de viață nu seamănă întotdeauna cu imaginea pe care și-o construiesc viitorii părinți despre nașterea unui copil. În locul pătuțurilor de acasă sunt incubatoare, iar în locul liniștii din camera pregătită pentru noul membru al familiei se aud semnalele aparatelor care monitorizează permanent funcțiile vitale.
Unii bebeluși născuți extrem de prematur cântăresc mai puțin de un kilogram. Au mâinile atât de mici, încât degetele lor pot cuprinde cu greu un singur deget al unui adult. Pielea este fragilă, iar organismul nu este încă suficient de dezvoltat pentru a face față, fără ajutor, tuturor provocărilor din afara pântecului matern.
Pentru părinți, perioada petrecută în spital poate fi una dintre cele mai dificile experiențe. Bucuria nașterii se amestecă brusc cu teama, iar întrebările despre momentul în care își vor putea ține copilul în brațe sau îl vor putea duce acasă nu au întotdeauna un răspuns imediat.
„Nu o dată ne simțim singuri în această bătălie cu viața”
Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Claudia Gherman, a vorbit despre cât de importantă este colaborarea dintre instituțiile medicale și partenerii care contribuie la modernizarea sistemului sanitar. De asemenea, a precizat și care sunt dificultățile care se confruntă spitalele, dar și despre solidaritatea care poate face posibilă achiziționarea unor echipamente indispensabile.
„Dacă din cei 700.000 de euro, Spitalul Județean a beneficiat de această dotare și înzestrare, înseamnă că există o solidaritate imensă cu sistemul medical. Pentru că nu o dată ne simțim singuri în această bătălie cu viața, însă partenerii noștri au înțeles că suntem o echipă și că împreună putem face lucruri frumoase”, a declarat Claudia Gherman.
Managerul le-a mulțumit reprezentanților organizației Salvați Copiii România, precum și partenerilor Banca Transilvania și Mastercard, care au făcut posibilă investiția. În ultimii cinci ani, unitatea medicală a trecut printr-o serie de proiecte de dezvoltare și modernizare. Spitalul dispune de servicii de Obstetrică-Ginecologie și Neonatologie de nivel III, care permit îngrijirea unor cazuri medicale complexe.
Claudia Gherman a amintit și de lucrările de reabilitare și reautorizare a compartimentului de fertilizare in vitro, un serviciu medical important pentru cuplurile care se confruntă cu dificultăți în obținerea unei sarcini.
100 de zile în spital și doar cinci minute pentru a-și vedea copiii. Mărturia unei mame de prematuri
Dincolo de cifre, investiții și echipamente medicale, realitatea dintr-o secție de Neonatologie se vede și prin ochii părinților care au trecut prin experiența unei nașteri premature.
O mamă care a adus pe lume gemeni înainte de împlinirea a 26 de săptămâni de sarcină a povestit, în cadrul evenimentului de la Cluj-Napoca, despre cele 100 de zile petrecute în spital, despre teama de a-și pierde copiii și despre sprijinul primit din partea echipei medicale. Spre deosebire de mamele care își pot ține bebelușii în brațe imediat după naștere, ea a fost nevoită să îi privească prin pereții incubatoarelor. Nu îi putea alăpta și nici nu îi putea strânge la piept.
Timpul petrecut împreună era limitat la doar cinci minute la fiecare vizită. Cinci minute pentru care aștepta ore întregi și care, odată ajunsă lângă copiii ei, păreau să treacă într-o clipă.
„Eu număram minutele care se scurgeau greu la ultimul nivel în această clădire, să urmeze timpul de vizită, deci cele cinci minute, care, vă dați seama, în momentul ăla erau secunde. Am intrat și nu-mi venea să cred că trebuie să ies, să plec”, a povestit mama.
Au trecut de atunci șapte ani, iar cei doi copii sunt bine. Cu toate acestea, experiența aceasta a reusit să îi schimbe tinerei mămici perspectiva despre maternitate și rolul pe care medici îl au în primele zile de viață ale unui prematur.
Femeia a mărturisit că, în acele momente, iubirea unei mame nu era suficientă pentru a-i ține copiii în viață. Avea nevoie să știe că, atunci când ea nu putea fi lângă ei, medicii și asistentele le ofereau îngrijirea necesară.
A vorbit despre neputința de a-i atinge, despre despărțirea impusă de incubator, dar și despre recunoștința pe care o simte astăzi față de cei care i-au îngrijit.
„Copiii mei au fost exact unde trebuie”, a spus aceasta, referindu-se la îngrijirea primită în spital.
Medicii și părinți vor putea să urmărească evoluția copiiilor printr-o platformă digitală
Pentru familiile copiilor născuți prematur, ziua externării este un moment așteptat cu nerăbdare. După săptămâni sau chiar luni de îngrijiri medicale, plecarea acasă reprezintă un pas uriaș.
Totuși, în cazul multor prematuri, supravegherea medicală nu se încheie odată cu ieșirea din spital.
Nașterea înainte de termen poate fi asociată cu dificultăți de dezvoltare neurologică, motorie sau cognitivă, care nu sunt întotdeauna evidente în primele săptămâni de viață. Unele probleme pot fi identificate doar pe măsură ce copilul crește și începe să dobândească noi abilități.
Tocmai de aceea, la Spitalul Clinic de Urgență Cluj-Napoca funcționează un centru de follow-up neonatal, destinat copiilor născuți prematur sau celor care prezintă riscuri medicale și de dezvoltare. În cadrul acestui centru, specialiștii pot urmări evoluția copiilor, pentru a identifica din timp eventuale întârzieri sau tulburări și pentru a recomanda intervențiile necesare.
Monitorizarea se desfășoară, de regulă, până la vârsta de doi ani, ținând cont de vârsta corectată a copiilor prematuri. Aceasta reprezintă vârsta calculată în funcție de data la care copilul ar fi trebuit să se nască, fiind importantă pentru evaluarea dezvoltării sale.
În anumite situații, supravegherea poate continua până la vârsta de cinci sau șapte ani, când pot fi evaluate mai precis limbajul, atenția și dezvoltarea cognitivă.
O altă componentă a proiectului, care se leagă de ceea ce am menționat mai sus este dezvoltarea unei platforme digitale de follow-up neonatal și neurodezvoltare. Instrumentul va permite centralizarea informațiilor medicale și urmărirea evoluției copiilor, astfel încât specialiștii să aibă o imagine mai clară asupra dezvoltării acestora.
Platforma urmărește și îmbunătățirea comunicării dintre medici și familii, precum și implicarea părinților în respectarea consultațiilor și evaluărilor recomandate.
Gabriela Zaharie, șefa Secției de Neonatologie, a explicat că instrumentul digital ar putea fi utilizat inclusiv pentru organizarea cursurilor destinate părinților.
„Este o platformă pe care vrem să o realizăm pentru cursul cu părinții și pentru o interacțiune mai bună între medic-pacient”, a precizat aceasta.
O primă versiune funcțională a platformei este așteptată până la sfârșitul lunii noiembrie 2026.
Șapte spitale din România beneficiază de investiții. Peste 4.000 de nou-născuți ar putea fi îngrijiți anual cu ajutorul echipamentelor
Investiția realizată la Cluj-Napoca face parte dintr-un program național prin care șapte unități medicale au beneficiat de echipamente sau lucrări de modernizare. Potrivit estimărilor prezentate în cadrul proiectului, aparatura donată va contribui anual la îngrijirea a peste 4.000 de nou-născuți.
Pe lângă modernizarea celor cinci centre de follow-up neonatal, proiectul prevede și pregătirea profesională a aproximativ 100 de cadre medicale. Cursurile vor aborda inclusiv comunicarea diagnosticelor complexe către părinți, un aspect sensibil în îngrijirea copiilor care se confruntă cu probleme medicale încă de la naștere.
CITEȘTE ȘI:
