Educație

Aproape un sfert dintre tinerii români nu muncesc și nu urmează nicio formă de educație

De asemenea, doar 19% dintre românii cu vârste între 25 și 64 de ani au studii superioare, față de o medie de 43% în țările OCDE.

Aproape un sfert dintre tinerii români nu muncesc și nu urmează nicio formă de educație|Foto: pixabay.com Aproape un sfert dintre tinerii români nu muncesc și nu urmează nicio formă de educație|Foto: pixabay.com

 

 


Aproape unul din patru tineri din România cu vârste între 18 şi 24 de ani nu are un loc de muncă şi nu urmează o formă de educaţie sau pregătire profesională, potrivit raportulului „Education at a Glance 2026”, publicat marţi de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), care plasează România peste media statelor membre ale organizaţiei în ceea ce priveşte fenomenul NEET.

CITEȘTE ȘI: 
Nici nu studiază, nici nu lucrează: România, în topul țărilor europene cu cei mai mulți tineri în afara sistemului de educație și a pieței muncii

Raportul semnalează şi diferenţele privind nivelul de educaţie. 


Anul trecut, 43% dintre adulţii cu vârste între 25 şi 64 de ani din statele OCDE aveau studii universitare, în timp ce 39% deţineau studii liceale sau postliceale. În România, doar 19% dintre adulţii aflaţi în intervalul de vârstă analizat aveau studii universitare, în timp ce 56% aveau studii liceale sau postliceale.

Aproape un sfert dintre tinerii români nu muncesc și nu urmează nicio formă de educație

Practic, 23% din tinerii din România (18-24 ani) nu sunt încadrați pe piața muncii și nu urmează o formă de educație sau formare profesională, plasându-se în categoria NEET.


CITEȘTE ȘI: 
Situație alarmantă pe piața muncii: 97% dintre tinerii din România sunt inactivi din punct de vedere economic

„Tinerii adulți care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională reprezintă o preocupare majoră în materie de politici publice, întrucât perioadele prelungite de inactivitate la o vârstă fragedă pot avea efecte negative de durată asupra parcursului socio-economic ulterior. 
În România, 23% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani făceau parte din categoria NEET în 2025. Prin comparație, ponderea medie a tinerilor NEET în țările OCDE a fost de 14%”, potrivit raportului citat. 

Șomaj redus în rândul tinerilor cu studii superioare

Potrivit mediei OCDE, 43% dintre adulții de vârstă activă (25 - 64 de ani), dețin o calificare universitară, iar 39% au absolvit învățământul liceal sau postliceal. 


În România, doar 19% dintre adulții din aceeași categorie de vârstă au studii universitare, mai puțin de jumătate față de media OCDE. În schimb, 56% au studii liceale sau postliceale, peste media OCDE de 39%.

Rata șomajului în rândul tinerilor adulți cu studii superioare din România s-a redus de la 6% în 2015 la 3% în 2025. În statele OCDE pentru care există date comparabile, rata medie a coborât în același interval de la 7% la 5%. 


Importanța educației pe piața muncii și nivelul veniturilor

Angajații români care lucrează cu normă întreagă pe parcursul întregului an și au absolvit cel mult un liceu teoretic câștigă cu 11% mai puțin decât media națională. Diferența este de 8% în cazul absolvenților de învățământ liceal vocațional și ajunge la 18% pentru persoanele care nu au terminat liceul.

CITEȘTE ȘI: 
România, singura țară din UE care a redus investițiile în cercetare

„Diferenţele salariale corespunzătoare, la nivelul mediei OCDE, sunt de 13% pentru nivelul liceal teoretic, 17% pentru cel vocaţional şi 31% pentru nivelul inferior celui liceal. Deşi diferenţa este redusă, lucrătorii din România cu studii liceale de tip vocaţional înregistrează un decalaj salarial mai mic faţă de media naţională decât cei cu studii liceale de tip teoretic, un tipar care diferă de media OCDE”, precizează raportul.

Munca de acasă

Raportul evidenţiază şi diferenţele privind munca de acasă. În România, 10% dintre angajaţii cu studii superioare lucrează remote, ocazional sau în mod obişnuit, faţă de doar 2% dintre cei cu studii liceale sau postliceale. La nivelul OCDE, procentele sunt de 42%, respectiv 18%.

Cât alocă România Educației?

În 2023, alocările pentru Educație au reprezentat doar 6,4% din totalul cheltuielilor publice ale României, față de mediea OCDE de 9,8%. 

Raportate la Produsul Intern Brut, cheltuielile publice pentru educație au fost de doar 2,6% în 2023, comparativ cu 2,4% în 2015. Media OCDE pentru 2023 a fost de 4,2% din PIB.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Rata șomajului ajunge la 6,8%: Aproape 560.000 de persoane fără loc de muncă

Mircea Miclea: „Rezultatele PISA 2025 ar trebui să șocheze autoritățile. Este o problemă de securitate națională”

Nici nu studiază, nici nu lucrează: România, în topul țărilor europene cu cei mai mulți tineri în afara sistemului de educație și a pieței muncii

Ultimele Stiri
abonare newsletter