Economie
Criza din energie, politici adaptate pentru „băieții deștepți” și costuri suportate de români. Expert: „Au transformat tranziția energetică într-o cursă după subvenții”.
Fără capacități de stocare și o rețea de distribuție extinsă, cu un sistem energetic vulnerabil, România a mizat pe tranziția energetică ca pe o cursă după subvenții. „Dezastrul energetic nu este întâmplător, politicienii au legiferat ce au vrut «băieții deștepți», aceștia au încasat, iar românii au plătit”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Criza din energie, politici adaptate pentru „băieții deștepți” și costuri suportate de români. Expert: „Au transformat tranziția energetică într-o cursă după subvenții”.| Foto: pexels.com
Criza actuală din energie nu reprezintă un eșec al energiei regenerabile, ci al modului în care a fost făcută tranziția energetică, fără dezvoltarea stocării, rețelelor și capacităților controlabile necesare funcționării sistemului, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
CITEȘTE ȘI:
Situația pe piața gazelor, „tensionată” în perioada de iarnă. Avertismentul specialiștilor: „Ar putea duce la prețuri mai mari”.
După cum arată analiza Asociației Energia Inteligentă (AEI), România nu a reușit să realizeze o tranziție energetică completă și eficientă, ci mai degrabă o acumulare de instalații fără construcția simultană a sistemului care să le susțină.
„Am plătit certificate verzi pentru a produce indiferent de oră. Am plătit Casa Verde pentru a injecta la prânz. Am lăsat centralele flexibile să se închidă sau să întârzie. Am blocat investițiile hidro între documentații neactualizate, protecția mediului și improvizații legislative. Am scos profitul companiilor de stat sub formă de dividende. Apoi am încercat să obligăm cetățenii să cumpere baterii pentru a repara o problemă creată de stat. Când această obligație nedreaptă a fost întoarsă, nu am pus imediat în loc un mecanism corect”, semnalează președintele AEI, Dumitru Chisăliță, în analiza citată.
Criza din energie, politici adaptate pentru „băeții deștepți” și costuri suportate de români. Expert: „Au transformat tranziția energetică într-o cursă după subvenții”.
Vulnerabilitățile actuale au devenit evidente în condițiile în care capacitățile regenerabile nu pot înlocui, în aceleași condiții de siguranță, producția controlabilă.
„Criza actuală nu este eșecul energiei regenerabile. Este eșecul celor care au transformat tranziția energetică într-o cursă după subvenții, MW instalați și comunicate triumfaliste, fără să construiască stocarea, rețeaua și capacitatea controlabilă necesare funcționării sistemului”, susține președintele AEI.
CITEȘTE ȘI:
Dumitru Chisăliță, avertisment dur lansat la Transylvania Green Energy Forum: „Nu ne vom atinge țintele în 2030 dacă nu armonizăm politicile în domeniile strategice”
Chisăliță subliniază că dezvoltarea capacităților eoliene și fotovoltaice nu a reprezentat în sine o greșeală, problema fiind modul în care acestea au fost integrate în sistem.
Politici construite în jurul intereselor celor care au urmărit îmbogățirea rapidă
Dezastrul energetic nu reprezintă doar rezultatul unor greșeli tehnice, ci al unor „politici construite prea adesea în jurul intereselor celor care au urmărit îmbogățirea rapidă”, nu siguranța sistemului.
„Sub influența «băieților deștepți» din energie, politicienii au promovat legi și programe care au încurajat vânzarea de echipamente, construirea oricărei capacități profitabile și dezvoltarea unor afaceri cu venituri mari, constante și riscuri transferate consumatorilor.(…).Au apărut investiții necorelate cu rețelele, consumul, stocarea și capacitățile de echilibrare. Fiecare soluție incompletă a creat o nouă vulnerabilitate, iar fiecare vulnerabilitate a justificat ulterior vânzarea altor echipamente, construirea altor instalații și lansarea altor afaceri. Astfel, România nu a primit un sistem energetic coerent, ci o succesiune de businessuri profitabile ridicate unele peste greșelile celorlalte”, arată Dumitru Chisăliță în analiza sa.
CITEȘTE ȘI:
Lista „băieților deștepți din energie”, publicată de Guvern: Avize pentru proiecte cu putere de 10 ori peste necesarul României. Firme cu cifră de afaceri zero sau fără niciun angajat.
Astfel, România nu are nevoie de monopolul unei tehnologii, ci de un sistem capabil să funcționeze în fiecare oră, în orice anotimp și în orice situație de criză, oferind prețuri mici. În acest context, președintele AEI consideră că un sistem energetic trebuie să asigure energia atunci când consumatorul are nevoie de ea, nu doar să producă la costuri reduse în anumite intervale.
„Ne-am îmbătat cu promisiunea că energia regenerabilă ieftină va rezolva totul, ignorând că un sistem energetic nu trebuie doar să producă ieftin atunci când poate, ci să livreze sigur atunci când consumatorul are nevoie. Problema nu este că am construit regenerabile, ci că am confundat energia ieftină când există cu energia sigură când este necesară”, afirmă Chisăliță.
România a renunțat la cărbune, fără a pregăti alternative sigure
În opinia sa, problema principală a fost renunțarea la capacități sigure înainte ca noile capacități să devină disponibile. În ceea ce privește renunțarea la cărbune, închiderea capacităților înainte de construirea unor înlocuitori nu reprezenta o soluție.
„Greșeala nu a fost decizia de a reduce treptat rolul cărbunelui, ci modul în care această retragere a fost făcută, fără centrale noi pe gaze pregătite la timp, fără suficientă stocare, fără întărirea rețelelor și fără o corelare reală între producție, consum și capacitățile de import”, explică președintele AEI, care a reliefat însemnătatea unei abordări etapizate în acest sens, precum închiderea grupurilor complet necompetitive, modernizarea temporară a celor încă necesare sistemului și păstrarea unei rezerve strategice până la apariția capacităților reale de înlocuire.
Fondurile europene, de la un instrument de modernizare la scop în sine
Practic, România a confundat atragerea investițiilor cu realizarea unei strategii energetice.
„Fondurile europene și naționale trebuiau să fie un instrument pentru modernizarea sistemului. Prea des, ele au devenit obiectivul în sine”, potrivit analizei.
Una dintre soluțiile propuse pentru structura sistemului energetic vizează asigurarea unui mix de tehnologii, care să includă atât regenerabile, cât și surse controlabile și capacități de stocare.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
