Actualitate
Clujul, a doua casă pentru zeci de mii de cetățeni străini din Nepal, Sri Lanka sau Franța: Cei mai mulți vin pentru muncă și studii
Clujul a devenit a doua casă pentru 21.000 de cetățeni străini care au ales să studieze sau să muncească aici.
Clujul, a doua casă pentru zeci de mii de cetățeni străini din Nepal, Sri Lanka sau Franța: Cei mai mulți vin pentru muncă și studii|Foto: monitorulcj.ro
Potrivit datelor oficiale, peste 6.400 de cetățeni străini au beneficiat, în primele opt luni ale anului 2026, de măsuri privind gestionarea șederii și rezidenței.
CITEȘTE ȘI:
România, dependentă de forța de muncă din afara Uniunii Europene. Patronatele cer majorarea numărului de lucrători străini în 2026.
Cei mai mulți cetățeni din afara spațiului comunitar vin din Nepal și Sri Lanka. Totodată, Clujul continuă să prezinte un interes crescut în rândul cetățenilor europeni, precum cei din Franța sau Germania.
Clujul, a doua casă pentru zeci de mii de cetățeni străini din Nepal, Sri Lanka sau Franța: Cei mai mulți vin pentru muncă și studii
Munca și studiile reprezintă principalele motive care-i fac pe cetățenii străini să opteze pentru județul Cluj.
Conform datelor oficiale prezentate joi de Prefectura Cluj, în perioada ianuarie - august 2026, au fost asigurate măsuri de management al șederii și rezidenței pentru 6.487 de persoane, dintre care 5.801 străini din state terțe și 686 cetățeni ai Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene.
CITEȘTE ȘI:
România a pierdut peste 4,1 milioane de persoane, în 35 de ani de tranziție: numărul copiilor născuți în străinătate a depășit 360.000 până în 2024
Cei mai mulți cetățeni din state terțe provin din:
*Nepal - 1.113
*Sri Lanka - 735,
*India - 385
*Turcia - 198.
În același timp, cetățenii din Uniunea Europeană care au optat pentru a studia sau a munci în Cluj vin din:
*Franța - 269,
*Germania - 102,
*Italia – 87
*Spania 30.
În aceeași perioadă au fost emise 4.674 de permise de ședere, dintre care 4.543 pentru ședere temporară și 131 pentru ședere pe termen lung.
Pentru cetățenii UE au fost eliberate 627 de certificate de înregistrare și 59 de cărți de rezidență permanentă.
Principalele scopuri pentru care străinii și-au stabilit reședința în România au fost:
*angajarea - 3.419,
*studiile - 278,
*calitatea de membru de familie al unui cetățean român - 226 și cea de membru de familie al unui cetățean străin - 184.
Peste 800 de cereri pentru avize de angajare
În ceea ce privește accesul pe piața muncii, au fost înregistrate 822 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare. Au fost emise 793 de avize pentru lucrători permanenți sau detașați, iar 71 de cereri au fost respinse, adică puțin peste 8% din totalul cererilor procesate.
Au mai fost înregistrate 81 de invitații pentru cetățeni din state terțe, dintre care 6 aprobate și 15 respinse, precum și 155 de cereri de reîntregire a familiei, dintre care 130 avizate pozitiv și 25 refuzate.
Acțiuni de combatere a șederii ilegale și amenzi de 299.000 de lei
În privința șederii ilegale, au fost organizate activități de control, în urma cărora au fost depistați 58 de străini în situații ilegale.
În acest context, au fost emise 73 de decizii de returnare cu termen de plecare voluntară, 6 decizii de returnare sub escortă, iar 4 persoane au fost introduse în centrele de custodie publică.
„Față de 24 de străini a fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul statelor UE/SEE/CH pentru o perioadă între 6 luni și 2 ani.
În prezent, 19 cetățeni străini sunt tolerați pe teritoriul României, în zona de competență a Serviciului pentru Imigrări Cluj”, menționează sursa citată.
Totodată, au fost aplicate peste 400 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 299.000 de lei.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
