Actualitate

Societatea civilă propune măsuri împotriva exodului medicilor

<p />Construirea Spitalului Regional de Urgenţă, transformarea de către primărie în locuinţe sociale pentru tinerii medici a spaţiilor locative neutilizate sau a apartamentelor preluate de bănci şi iniţierea de către municipalitate a unor proiecte legislative ar fi câteva dintre măsurile care pot să diminueze plecarea medicilor clujeni în străinătate, rezultă din concluziile unei audieri publice organizate de Consiliul Civic Local şi la care au participat factori decizionali din Cluj-Napoca.

Potrivit comisiei de experţi a audierii publice, formată din preşedintele UMF Cluj, Marius Bojiţă, preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate Cluj, Emilia Groza, profesorul Ioan Lumperdean de la Facultatea de Ştiinţe Economice şi sociologul Ana Luduşan, spitalele clujene aveau, în luna august, 1.400 de posturi neocupate, dintre care 300 pentru medici şi 700 pentru asistenţi medicali.
Din concluziile comisiei de experţi, făcute astăzi publice, reiese că printre cauzele cele mai importante care determină plecarea medicilor se numără nivelul scăzut de salarizare în comparaţie cu alte state ale UE, lipsa unor condiţii sociale pentru tinerii medici şi familiile acestora (locuinţe, grădiniţe pentru copiii familiilor tinerilor medici), blocarea posturilor de către guvern şi reducerile salariale recente, suprasolicitarea prin încărcarea cu pacienţi, lipsa unui sistem privat de asigurări de sănătate pentru asistenţa de specialitate.

“Recomandările comisiei de experţi vizează iniţierea de către municipalitate a unei legislaţii care să permită contracte de credite pentru studii pentru a evita subvenţia de la stat. În astfel de programe ar putea fi beneficiari de servicii (tutorii unor programe bursiere) corporaţii sau bănci. O măsură actuală de maximă importanţă este legalizarea plăţilor informale cu beneficii la sistemul fiscal naţional (impozitare) care ar duce şi la o transparentizare a acestor plăţi. Pentru municipalitate sugerăm înfiinţarea unui birou dedicat în cadrul primăriei pentru informaţii şi oportunităţi CSR (Corporate Social Responsability) prin care clinici sau secţii ar putea fi preluate în “responsabilitate” pentru finanţări ce vizează utilităţi, renovări sau dotări. O altă sugestie ar fi parteneriate cu alte oraşe (în baza înfrăţirilor) care să aibă în vedere şi parteneriate pe probleme medicale”, se mai arată în concluziile amintite.