Actualitate

Secretele din spatele monitorizărilor SRI. Cine şi cum ne ascultă?

În mod tradiţional se presupune că un serviciu de informaţii culege date relevante pentru securitatea naţională prin intermediul surselor secrete umane şi tehnice.

sursa foto: cugetliber.ro

Serviciul Român de Informaţii (SRI) transmite zilnic informări către preşedintele României, preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, miniştrii, prefecţi, precum şi preşedinţii consiliilor judeţene, organele de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni. Dacă un beneficiar legal este direct vizat de un subiect montorizat de SRI sau dacă apropiaţi, subordonaţi sau rude ale sale sunt implicate, SRI nu-l va informa pe beneficiarul legal de aceste aspecte. Toate acestea în ideea că, fiind într-o poziţie de implicare, beneficiarul legal ar putea să influenţeze lucrurile.

Potrivit legii, toate datele obţinute sau gestionate în activitatea de informaţii, inclusiv datele personale, au caracter secret de stat şi sunt protejate corespunzător.


Informaţiile privind viaţa particulară, onoarea sau reputaţia persoanelor, cunoscute incidental în cadrul obţinerii datelor necesare siguranţei naţionale, nu pot fi făcute publice şi, dacă nu prezintă relevanţă pentru securitatea naţională, sunt şterse de îndată.

Toate datele cu caracter personal cunoscute/deţinute de SRI sunt radiate, respectiv distruse dacă, în urma desfăşurării activităţilor specifice prevăzute de lege, se constată că acestea nu sunt corecte, nu există pericol la adresa securităţii naţionale sau suspiciunile nu sunt confirmate. Regula generală este că, atunci când datele nu prezintă interes pentru securitatea naţională, sunt radiate sau distruse. Excepţie fac datele personale furnizate cu consimţământul persoanei în vederea efectuării verificărilor de securitate specifice, în condiţiile legii.


Conform prevederilor legale, orice cetăţean are dreptul de a înainta SRI petiţii formulate în nume propriu, prin structura de relaţii cu cetăţenii, pentru a avea acces la datele pe care instituţia le deţine despre respectiva persoană. În termen de maxim 30 de zile de la înregistrarea cererii, Serviciul este obligat să vă răspundă.

În 2013, Georgian Pop, şeful Comisiei SRI din Parlament, a explicat că Serviciul Român de Informaţii  nu are posibilitatea să asculte toată populaţia şi că există filtre speciale care extrage pasaje din conversaţii care pot fi transformate în probe judiciare.


Şeful Comisiei SRI a spus că mandatul de interceptare are număr şi date de identificare, aprobate de judecător, în absenţa cărora sistemul nu porneşte. În medie 91% dintre autorizaţii sunt date în cazurile penale, iar 9% sunt mandate privind siguranţa naţională. Interceptarea comunicaţiilor se realizează în baza unor mandate emise de judecatori, care au o perioadă de valabilitate de maxim 6 luni. Pentru desfăşurarea misiunilor sale, SRI are acces la bazele de date deţinute de alte autorităţi şi instituţii publice numai în condiţiile legii, cu respectarea strictă a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Şeful Comisiei SRI din Parlament a mai declarat că au fost şi cazuri de respingere a mandatelor, pentru că stagiile sau filtrele necesare pentru obţinerea unui mandat sunt complexe. El a spus că trebuie să existe o solictare a unui ofiţer de caz, care trebuie să se asigure în legătură cu oportunitatea acelui caz. El a menţionat că un prim filtru este oportunitarea dată de şeful direct al acelui ofiţer, alt filtru este cel juridic, iar dacă sunt îndeplinite condiţiile şi criteriile legale, rămâne o responsabilitate foarte mare pentru judecătorii care dau acordul.

Ultimele Stiri
abonare newsletter