Actualitate
Criminalul Emil Gânj, condamnat la închisoare pe VIAȚĂ, în LIPSĂ. Poliția îl caută de aproape un an.
Căutat de aproape un an de zile de polițiști după ce și-a omorât prietena cu toporul, Emil Gânj a fost condamnat la închisoare pe viață.
Emil Gânj, condamnat la închisoare pe viață | Foto: IPJ Mureș
Tribunalul Mureș l-a condamnat, marți, 19 mai 2026 pe Emil Gânj, arestat în lipsă, la detenție pe viață, pentru uciderea cu mai multe lovituri de topor a unei femei din Miheșu de Câmpie, pe 8 iulie 2025, faptă urmată de incendierea locuinței în care se afla victima.
Emil Gânj, condamnat la închisoare pe viață… în lipsă
„Condamnă pe inculpatul G. E. (trimis în judecată în lipsă - n. red.), recidivist postcondamnatoriu, cetățenie română, fără ocupație la pedeapsa detențiunii pe viață pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat comisă în dauna victimei G. A. M. În baza art. 65 alin. 2 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor (...) precum și dreptul de a se afla în comuna Miheșu de Câmpie, jud. Mureș de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale”, se arată pe portalul instanței.
De asemenea, instanța l-a condamnat pe inculpat, la 7 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere și interzicerea unor drepturi, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de cadavre și interzicerea unor drepturi, la 3 ani de închisoare pentru violare de domiciliu și la alți 5 ani de închisoare pentru încălcarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecție.
„În baza art. 38 alin. 1 Cod penal, art. 39 alin. 1 lit. a Cod penal contropește pedepsele principale aplicate în prezenta cauză și aplică inculpatului G. E., pedeapsa cea mai grea, respectiv pedeapsa detențiunii pe viață. Constată că inculpatul a comis fapta în stare de recidivă postcondamnatorie prin raportare la pedeapsa de 2 ani și 1867 de zile stabilit prin sentința penală nr. 124/30.04.2025 a Judecătoriei Luduș, definitivă prin neapelare la data de 4.06.2025. În baza art. 104 alin. 2 Cod penal menține dispoziția de revocare a liberării condiționate dispuse față de inculpatul Gânj Emil prin sentința penală nr. 124/30.04.2025 a Judecătoriei Luduș, definitivă prin neapelare la data de 4.06.2025 cu privire la restul de pedeapsă de 1867 de zile. În baza art. 43 alin. 1 și 4 Cod penal adăugă pedeapsa detențiunii pe viață aplicată prin prezenta la restul de 2 ani și 1867 de zile închisoare stabilit prin sentința penală nr. 124/30.04.2025 a Judecătoriei Luduș, definitivă prin neapelare la data de 4.06.2025, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă a detențiunii pe viață (dacă și când îl vor prinde autoritățile - n. red.)”, se menționează în minuta instanței.
Instanța a mai dispus prelevarea de probe biologice de la Emil Gânj, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în măsura în care nu sunt încălcate alte drepturi.
Emil Gânj, de negăsit, dar bun de plată
De asemenea, instanța l-a obligat pe Emil Gânj la plata a peste 500.000 de euro către câteva părți civile din dosar și a dispus instituirea sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile care se află și care vor intra în patrimoniul acestuia , precum și a măsurii popririi până la concurența sumei de 510.000 euro, reprezentând valoarea globală a prejudiciului cauzat părților civile din prezenta cauză.
Hotărârea pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul numărul 4826/102/2025 nu este definitivă.
Dosarul a fost înregistrat pe 17 octombrie 2025 pe rolul Tribunalului Mureș, are o parte vătămată și opt părți civile.
„La data de 08 iulie 2025, în jurul orei 08.30, inculpatul G.E., împotriva căruia era emis un ordin de protecție, pe o perioadă de 12 luni și care avea interdicția de a se apropia de persoana vătămată G.A.M. sau de domiciliul acesteia, s-a deplasat la locuința persoanei vătămate, unde a distrus mai multe geamuri și ușa de la intrare, a pătruns fără drept în imobil și a lovit-o pe aceasta cu toporul pe care îl avea asupra sa, de mai multe ori, în zona capului, provocându-i acesteia decesul. Apoi, cu scopul de a șterge urmele infracțiunilor comise, autorul a incendiat locuința respectivă. Inculpatul se sustrage urmării penale, fiind dat în urmărire generală”, se arăta într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș.
La scurt timp după incident, Inspectoratul Județean de Poliție Mureș a anunțat darea în urmărire a lui Emil Gânj, fiind mobilizate forțe impresionante, inclusiv elicoptere și câini de urmă.
Familia victimei a susținut că, în luna februarie 2025, tânăra pe care Gânj a ucis-o câteva luni mai târziu ar fi fost răpită de acesta. Și la acest incident, Emil Gânj, fost iubit al fetei, a incendiat casa victimei.
Pe 15 iulie 05, la câteva zile de la uciderea tinerei, Tribunalul Mureș a dispus emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele fugarului Emil Gânj, cercetat pentru omor calificat și distrugere.
Deși au fost mobilizate resurse importante, iar fotografia sa afișată în locuri vizibile, inclusiv pe ecranele publicitare din Târgu Mureș, fugarul încă nu a fost găsit.
Ulterior, Inspectoratul Județean de Poliție Mureș a anunțat că Emil Gânj avea emis pe numele său un mandat de arestare preventivă în lipsă, pentru violență în familie și încălcarea ordinului de protecție, iar în trecut a fost condamnat pentru omor calificat, fiind eliberat din penitenciar în cursul anului 2020.
În cazul Emil Gânj, presa a relatat că penitenciarul ar fi avertizat asupra riscului de recidivă înainte de eliberare. În cazul suspectului din Bihor, informațiile privind evaluările făcute înainte de eliberare nu au fost făcute publice până în acest moment.
În România, persoanele eliberate condiționat trebuie să respecte anumite obligații stabilite de instanță, însă monitorizarea acestora este limitată comparativ cu alte state europene. În ultimii ani au existat mai multe propuneri privind extinderea supravegherii electronice și introducerea unor măsuri mai stricte pentru condamnații pentru infracțiuni violente.
Legea femicidului, soluția statului în urma protestelor împotriva violenței de gen
Cazurile de recidivă violentă și crimele împotriva femeilor au reaprins în ultimii ani discuțiile, marșuri și proteste, care au avut ca subiect central protecția victimelor și despre modul în care statul intervine în situațiile de risc. În acest context, România a adoptat în 2026 „Legea femicidului”, act normativ care introduce pentru prima dată în legislația națională noțiunea de femicid și stabilește pedepse similare omorului calificat, între 15 și 25 de ani de închisoare sau detenție pe viață.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
