Social

In vino veritas: la taifas despre arta degustării și cultura vinului printre clujeni

Cum se consumă corect un pahar cu vin? Care sunt etapele unei degustări de vin, nivelul de cultură a vinului printre clujeni și perspectivele viniculturii în Transilvania? Despre toate acestea puteți citi într-un interviu cu Puiu C. Bucur, connoisseur al vinurilor care a inițiat la Cluj o comunitate a pasionaților de degustări.

Puiu C. Bucur, de profesie IT-ist, a pășit în lumea cunoscătorilor de vin acum trei ani, iar între timp, a devenit unul dintre ei. Pasionat și autodidact, a înțeles că pentru a evolua rapid și eficient în acest domeniu, trebuia să fie aproape de oamenii cei mai experimentați. Povestea a început – cum altfel? – de la o degustare la cramă, cu trei ani în urmă.  De atunci, pasiunea pentru cultura vinului și profesionalismul lui Puiu au făcut posibilă apariția celei mai mari comunități de degustare din Cluj, cu peste 200 de membri în prezent.

Reporter: De câtă experiență ai nevoie ca să poți spune că ești un cunoscător al vinurilor?

Puiu Bucur: Degustarea vinului e ceva foarte personal. Întotdeauna vinul vorbește cu tine și nu vorbește cu toată lumea. E important cât de mult te dedici și cât de mult îți place. Eu după câteva luni aveam o viziune foarte clară asupra vinurilor care îmi plac, asupra soiurilor de struguri din care se face vinul care îmi place. În aproximativ două luni știam foarte bine de unde îmi place să provină un vin sec sau un vin alb ușor.

Despre gama vinurilor românești, în plan european

R: Cum se prezintă vinurile românești, din perspectivă europeană?

P.B.: Suntem într-o creștere continuă de câțiva ani încoace, ceea ce nu poate decât să mă bucure. Raportul calitate-preț e mult mai corect față de cel al vinurilor de import. Oricât de pasionat de  vin ar fi cineva, deține un anumit buget: cu cât raportul calitate preț este mai bun, cu atât cunoscătorul are o experiență mai interesantă. România are vinuri foarte bune ca preț de piață. Avem vinuri extraordinar de bune sub 20 de euro, sub 15 euro, fără a lua în calcul adaosul comercial.

R: Cât de mult contează ambalajul unui vin?

P.B: Până acum câțiva ani, când voiam să ofer cadou un vin, nu mă gândeam neapărat la calitatea vinului ci la eleganța sticlei. Totuși, din punctul meu de vedere, aspectul rămâne foarte important. Un vin trebuie să te cucerească și vizual, prin designul  sticlei și a etichetei. Au fost multe vinuri pe care le-am refuzat tocmai din aceste considerente, până m-au forțat prietenii să le încerc. Cultura vinului ar trebui să fie complementară cu multe lucruri, începând cu plăcerea vizuală și culminând cu cea a papilelor gustative. Toate ar trebui să reflecte o armonie.

R: Cum să (nu) consumi un vin?

P.B.: În primul rând trebuie să fii corect cu vinul. Să știi să îl folosești la temperatura corectă, în paharul corect. Ordinea consumării vinului e esențială: de exemplu, vinurile răcite se consumă la începutul degustării. Vinul alb se servește rece, cel roșu la 16-18 grade. O degustare începe de la vinurile seci, la cele dulci. Sau de la vinuri albe, la cele roșii. Există mai multe clasificări care trebuie respectate într-o ordine a degustării. Dacă ai mai multe tipologii de vinuri roșii, cele tinere se servesc înainte celor bătrâne. Sunt niște pași care în fond au o logică firească: dacă o să consumi un vin sec după un vin demi-dulce, nu o să-ți placă niciodată.

R: Care este cea mai extravagantă asociere culinară care să te surpindă plăcut?

P.B: Cea mai interesantă asociere culinară cu vin a fost un vin roze sec (rece), cu sarmale și smântână. Și un amănunt despre asocierea culinară corectă: vinul se soarbe împreună cu bolul alimentar. Cea mai frecventă greșeală a consumatorilor români este opinia că vinul este o băutură gastronomică, că se servește înainte de masă, pentru a-ți veni pofta de mâncare.

Clujenii, vinurile elegante și femeile inteligente

R: Ce nivel de cultură a vinului au clujenii?

P.B.: Tot mai mulți români știu să deguste un vin. Și mai ales clujenii. Au apărut o serie de oameni pasionați care învață consumatorii amatori cum se bea corect vinul. Acesta este și rostul comunității Wine O’clock. În alte orașe, unde am fi avut anumite pretenții, am fost dezamăgiți. În Cluj există un curent de degustări, la care se înscriu tot mai multe restaurante sau baruri. La nivel de cultură a vinului, Clujul e undeva în vârf.

R: Cine participă la degustări ?

P.B.: La degustările pe care le organizăm, vin foarte mulți tineri, dintre care 60% sunt fete. Există o legătură între eleganța vinului și o femeie inteligentă. Din punct de vedere al capacității de analiză a vinului, femeile sunt mult mai receptive decât bărbații. De cele mai multe ori o femeie are să-ți spună mai multe nuanțe ale vinului. Din punct de vedere al educației și a nivelului intelectual, consumatorii de vin sunt peste medie. Majoritatea participanților la degustări sunt oameni de calitate, care știu să se oprească atunci când trebuie și să se bucure frumos.  Nu fără tâlc spunea Baudelaire că  ” a ști să bei un vin, însemnă să poți să sorbi din el picături de geniu”.

R: Cum arată tabloul viticulturii transilvane?

P.B.:  În ultimii 4-5 ani, singurele fonduri europene care s-au consumat în procent de 100% în România, au fost cele dedicate viticulturii. Asta a făcut ca o multitudine de crame, mai mari sau mai mici, să apară în regiune. Aceste crame nu se pot menține în piață decât prin produse de calitate, pentru că în spatele lor stau mastodonții, care le pot călca oricând în picioare prin cantitate și prețuri.  Astfel că tendința curentă este ca vinurile produse de cramele mai mici să fie de calitate. Din acest punct de vedere, ne apropiem de moda franțuzească: case de vinuri mici, cu vinuri mari.

R: Care sunt culturile de vie preferate de solul Transilvaniei?

P.B.: Transilvania este în special zona vinurilor albe. Solul, temperatura, favorizează strugurii albi. Dar au apărut și vinurile roșii. Strugurii sunt negrii, iar vinurile sunt roșii. Pinot Noir, Merlot, Feteasca Neagră și altele, s-au aclimatizat foarte bine, făcând ca din ele să se nască niște vinuri roșii tinere, proaspete. Majoritatea se consumă destul de tinere, dar există și câteva vinuri suficient de corpolente ca să preteze la maturare.

Vremuri bune pentru amatorii de vin românesc

R: O radiografie a producției de anul trecut?

P.B: Actualmente există un suprastoc în majoritatea cramelor, la nivelul țării și al Transilvaniei. Ceea ce pe noi, în calitate de consumatori, ne bucură, din două motive: ca să poată să scape de stoc, trebuie să aibă un vin bun. Pe care, ca să-l vândă, trebuie să scadă din preț. De aceea, începem să găsim vinuri produse în Transilvania, care au un raport calitate-preț excelent.

Exporturile și turismul viti-vinicol

R: Care sunt perspectivele vinului din regiune? Pleacă multe vinuri la export?

P.B: La export ne descurcăm, și nu prea. Avem de învățat în privința marketingului. Exportăm, dar exportăm în baza cunoștințelor și relațiilor patronilor sau angajaților lor. Un patron austriac exportă în Austria, sau unul italian în Italia. Avem vinuri bune, dar nu știm să le promovăm, cel puțin în ceea ce privește potențialul de turism viti-vinicol. Dar de vreo doi ani, cramele din Transilvania au început să participe la concursuri internaționale, și să se facă cunoscute. Prin turismul viti-vinicol, multe grupuri din străinătate ne vizitează și prestigiul cramelor transilvane are de câștigat: se vizitează crama, podgoria, se fac degustări speciale în cramă, în cadrul unui tip de turism tematic. Acești oameni vin și comandă vinuri de la cramă, pe care le comercializează în străinătate. Aici trebuie lucrat mai mult în viitor.