Educație
Rectorul UMF Cluj, Anca Buzoianu, de acord cu propunere premierului Bolojan ca absolvenții de medicină să profeseze obligatoriu câțiva ani în România: „Dacă cerem, trebuie să și oferim”
Rectorul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj, Anca Buzoianu susține propunerea premierului Ilie Bolojan care a spus că absovenții de medicină ar trebui să fie obligați să profeseze câțiva ani în România.
Rectorul UMF Cluj, de acord cu premierul Ilie Bolojan | Foto: monitorulcj.ro
Rectorul UMF Cluj, prof. dr. Anca Buzoianu este de acord cu propunerea prim-ministrului Ilie Bolojan, care a susținut că absolvenții de medicină ar trebui să fie obligați prin lege să profeseze în România câțiva ani.
Recotorul UMF, de acord cu prim-ministrul Ilie Bolojan
Totuși, rectorul UMF Cluj a precizat că această propunere trebuie discutată serios, cu reguli clare.
„În contextul declarațiilor premierului Ilie Bolojan privind ideea ca absolvenții de Medicină cu studii finanțate de la buget și rezidențiat plătit de stat să aibă o obligație de a profesa câțiva ani în România, consider că această propunere este legitimă și merită discutată serios, cu reguli clare și aplicabile. Formarea unui medic este o investiție majoră a societății, iar această investiție se pierde atunci când sistemul de stat nu beneficiază deloc de competențele pe care le-a finanțat. Nu vorbim doar despre bugete, ci și despre accesul real al pacienților la servicii medicale, mai ales în zonele unde deficitul este deja critic. De aceea, o perioadă minimă de practică în România, după un parcurs educațional finanțat de stat, poate fi o soluție corectă, cu condiția să fie însoțită de măsuri care fac această obligație realistă și echitabilă”, a declarat Anca Buzoianu, potrivit edupedu.ro.
Conform rectorului UMF, în multe state există forme de „return of service” sau programe de serviciu obligatoriu, mai ales atunci când finanțarea publică e legată de o nevoie clară de personal în anumite zone.
Anca Buzoianu: „Dacă cerem, trebuie să și oferim”
Potrivit sursei citate, ea a mai afirmat că pentru ca această propunere să fie aplicabilă, este important să fie construită corect:
- criterii transparente
- o durată predictibilă
- posibilitatea îndeplinirii obligației în diverse forme din sistemul de stat (spital, ambulatoriu, medicină de familie)
- măsuri de sprijin pentru tinerii medici (posturi sigure, condiții decente, formare continuă și stimulente pentru rural și orașele mici).
„Este firesc să existe o responsabilitate față de comunitatea care finanțează formarea, dar obligația trebuie construită împreună cu soluții care să-i țină medicii aici. Altfel, riscăm să «legăm» medicii de un sistem care nu îi poate susține (și știm cu toții că medicina nu merge bine cu forța). Pe scurt: dacă cerem, trebuie să și oferim”, a conchis Anca Buzoianu.
Această declarație a rectorului UMF vine în contextul în care premierul Ilie Bolojan susține ca absolvenții facultăților de medicină de stat să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puțin câțiva ani după absolvire.
Ilie Bolojan: Absolvenții de medicină ar trebui să lucreze în România cel puțin câțiva ani
„În ce privește problemele legate de dezechilibre rural - urban, medici și așa mai departe, eu voi susține că, dacă beneficiezi, în țara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului - studii făcute la buget, rezidențiat plătit de statul român - ai o obligație față de țara aceasta. Și cel puțin câțiva ani de zile - doi, trei, patru, cinci ani de zile - trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideți să punem asta în practică”, a afirmat prim-ministrul, marți, 11 februarie 2026, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România.
El a atras atenția asupra faptului că există 7.000 de absolvenți ai facultăților de medicină din România, dintre care doar 1.000 angajați în sectorul public. Pe de altă parte, există mulți medici români care ajung să lucreze în alte țări.
„Atunci cu siguranță nu vom avea 7.000 de absolvenți ai facultăților de medicină din România, vreo 4.000 la rezidențiat și, după nu știu câți ani de zile, cam 1.000 de angajați în sectorul public. Și ceilalți, din păcate, sunt pierduți și suntem pe locurile unu, doi și trei, în multe țări europene, ca număr de medici. Dar pentru asta trebuie să avem curajul să luăm niște decizii care uneori nu sună bine și, într-adevăr, să distribuim o parte din medicii noștri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urban mic și așa mai departe”, a precizat Bolojan.
Rezidenții nu vor să fie obligați să lucreze în România
Totodată, despre acestu subiect a vorbit și Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți (SMMR - ONG). Reprezentanții rezidenților și-au exprimat ferm dezacordul și îngrijorarea față de ideea de obligativitate.
„După 6 ani de facultate și ani de rezidențiat, un medic are dreptul fundamental de a-și exercita profesia acolo unde poate evolua și este motivat. România este parte din UE, iar libera circulație a forței de muncă nu este opțională. La finalul rezidențiatului, mulți medici se trezesc în fața unor posturi blocate sau a unui sistem care nu scoate locuri la concurs în specialitățile lor. A practica medicina «fără compromisuri” necesită resurse. Nu poți cere performanță când lipsesc dotările de bază, iar medicul este pus să aleagă între etică și lipsuri. Medicii rezidenți nu «fug» din țară, ci caută normalitatea. Respectul se câștigă prin investiții în oameni și spitale, nu prin bariere legislative care încalcă drepturi fundamentale” au transmis reprezentații rezidenților din România, într-o postare pe pagina de Facebook.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
