Economie

Locuinţele momentului: mici şi eficiente

<p><img src="documente/stories/01_ianuarie/16_ziua/05 living-room.jpg" border="0" width="450" height="257" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Construcţiile care datează din perioda regimului comunist nu mai corespund cerinţelor actuale de trai. Surprinzător însă, nici cele din anii de boom imobiliar, spun specialiştii.</p>

Până şi apartamentele devin bunuri cu perisabilitate crescută din cauza nevoilor în permanentă schimbare.

Astfel, noile proiecte rezidenţiale trebuie să fie mai eficiente şi mai compacte, adaptate unor locatari nevoiţi să reducă la minim cheltuielile, spun specialiştii de pe piaţa imobiliară.

„Generaţia trecută de proiecte rezidenţiale nu mai respectă nevoile actuale ale oamenilor. O nouă generaţie de proiecte rezidenţiale a început deja să apară, fiind axată mai mult pe nevoile clienţilor: camere mai mici, spaţii comune şi balcoane mai mici, costuri lunare mai mici, apartamente mai eficiente şi «compacte». Această nouă generaţie există deja, prin câteva proiecte construite. Odată ce sistemul bancar îşi va reveni, va exista o explozie de noi proiecte ce se vor conforma acestei abordări”, explică Ilias Papageorgiadis, CEO MORE Real Estate Services.

Dovadă a schimbărilor de la nivelul cererii sunt şi datele imobiliare.ro, care arată că 19% dintre potenţialii clienţi de apartamente căutau o garsonieră în noiembrie 2011, faţă de doar 14% în aceeaşi perioadă a anului precedent. În mod similar, numărul vizitatorilor care analizau ofertele de apartamente cu două camere de pe portal a crescut la 41%, de la 38%, în decursul a doar 12 luni, în timp ce căutările pe segmentul locuinţelor cu trei camere a scăzut substanţial, de la 35%, la doar 25%.

Paradigmă în arhitectură

Modificarea alertă a stilului de viaţă face ca aceste cerinţe să nu fie valabile pentru o perioadă lungă de timp, determinând o schimbare radicală în execuţia construcţiilor.

„Cea mai importantă schimbare în construcţii este că ele vor fi făcute din ce în ce mai mult să nu dureze, adaptat la viteza schimbării modului de trai. Construcţiile ar trebui să fie net mai uşoare, mai flexibile, pentru a răspunde nevoilor în permanentă schimbare”, spune la rândul său Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România.

Potenţialul de dezvoltare al Clujului

Spre sfârşitul anului trecut, în Cluj-Napoca existau aproximativ 1.500 de unităţi aflate în diferite stadii de dezvoltare, potrivit unui studiu Coldwell Banker Transilvania.

„Estimăm că potenţial de dezvoltare al pieţei rezidenţiale pe termen mediu este de câteva mii de unităţi noi, având în vedere şi gradul avansat de dezvoltare al pieţei de închirieri şi de segmentul de lux”, se mai precizează în analiza efectuată de agenţie asupra pieţei locale.

România, pe locul al patru în regiune la capital atras

Din punctul de vedere al capitalului atras de piaţa imobiliară anul trecut, ţara noastră se situează pe locul al patrulea în regiune, cu 320 de milioane de euro. Pe locul întâi se află Polonia, cu investiţii în valoare de 2,58 miliarde de euro. Aceasta este urmată de Republica Cehă, cu un volum de 2,2 miliarde de euro, ceea ce marchează o creştere explozivă faţă de cele 479 de milioane de euro din 2010. Locul al treilea în clasamentul celor mai mari investiţii este ocupat de Ungaria, cu tranzacţii în valoare de 728 de milioane de euro, de la 240 de milioane în anul precedent, potrivit datelo companiei de consultanţă Cushman & Wakefield oferite imobiliare.ro.