Economie
Bugetul public de pensii, deficit de 10 miliarde de euro. Creșterea vârstei de pensionare, soluția propusă de economiști.
Pensionarea „decrețeilor” va accentua criza din sistemul public de pensii, care se poate confrunta cu o presiune susținută în perioada 2029-2030. Economiștii cer măsuri urgente, iar una dintre alternativele luate în calcul vizează creșterea vârstei de pensionare.
Bugetul public de pensii, deficit de 10 miliarde de euro. Creșterea vârstei de pensionare, soluția propusă de economiști.|Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Sistemul de pensii pune o presiune tot mai mare asupra deficitului, în contextul în care veniturile din contribuții acoperă doar 73% din cheltuieli, potrivit raportului Consiliului Fiscal publicat la începutul acestei săptămâni.
CITEȘTE ȘI:
Consiliul Fiscal avertizează asupra unei recesiuni economice în 2026: „România trebuie să ajungă la un surplus bugetar care să permită stabilizarea datoriei publice”.
„Pentru 2027, cheltuielile publice prognozate cu salarii și pensii nu trebuie să depășească ca ritm de creștere dinamica PIB-ului nominal, iar o indexare trebuie să fie prudentă”, potrivit raportului citat.
Sustenabilitatea sistemului de pensii din România se acutizează, iar specialiștii recomandă creșterea vârstei de pensionare.
Bugetul public de pensii, deficit de 10 miliarde de euro. Creșterea vârstei de pensionare, soluția propusă de economiști.
În prezent, vârsta de pensionare în România este de 65 de ani la bărbați și 62 de ani și 7 luni la femei. Spre exemplu, Italia a decis să crească vârsta de pensionare la 67 de ani și o lună, iar din 2028 la 67 de ani și 3 luni, notează Newsweek.ro, care semnalează că românii muncesc cu 6-7 ani mai puțin ca italienii. Cu toate acestea, discuția despre sutenabilitatea sistemului de pensii lipsește.
CITEȘTE ȘI:
Reforma sistemelor de pensii și o vârstă de pensionare mai mare, printre propunerile FMI: Țările UE trebuie să facă reforme susținute pentru a își acoperi cheltuielile în creștere.
„Deși deficitul bugetar, calculat conform metodologiei europene, s-a diminuat cu 1,4 pp din PIB în 2025 față de anul anterior, deficitul bugetelor de asigurări sociale s-a majorat cu 0,3 pp din PIB. Această dinamică divergentă a condus la creșterea ponderii deficitului bugetelor de asigurări sociale în deficitul bugetar total la 27,8%, principalul risc structural pe termen mediu și lung fiind reprezentat de îmbătrânirea populației.
În acest context, creșterea participării pe piața muncii, extinderea bazei de contribuție și ajustarea graduală a vârstei de pensionare, în corelație cu speranța de viață, pot ajuta la reducerea presiunii asupra deficitului bugetar”, arată Consiliul Fiscal.
Deficitul la sistemul de pensii, inclusiv pensiile militare, MApN, MAI și SRI, a atins 52,4 miliarde de lei.
Deficitele aferente pensiilor, asigurărilor sociale, sănătății și șomajului ajung împreună la aproape 30% din deficitul bugetar total. În paralel, cheltuielile statului cu dobânzile aferente datoriei publice sunt estimate să ajungă în acest an la 64 de miliarde de lei. Potrivit economiștilor, sunt necesare măsuri urgente pentru ca sistemul să poată face față unui nou val de pensionări în contextul pensionării „decrețeilor”.
CITEȘTE ȘI:
Bolojan: „Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile”
La începutul lui 2026, premierul Ilie Bolojan susținea ideea necesară a creșterii vârstei de pensionare pentru toate categoriile cât mai aproape de vârsta standard.
„Creșterea vârstei de pensionare trebuie făcută peste tot, pentru că este o problemă de echitate, de suportabilitate și de a avea servicii de bună calitate”, afirma Ilie Bolojan în contextul dezbaterilor despre reforma pensiilor magistraților.
„Aceste lucruri trebuie făcute cât mai repede posibil. Cu atât echilibrarea sistemelor se face mai repede și generații care trebuie să fie înlocuite nu mai sunt înlocuite, iar noile generații se duc în economia reală unde nu avem cu cine să lucrăm. E o problemă foarte serioasă pentru România”, a mai afirmat Ilie Bolojan în ianuarie 2026.
Reforma sistemelor de pensii și creșterea vârstei de pensionare în statele UE este una dintre principalele recomandări înaintate în primăvara acestui an de FMI în contextul cheltuielilor în creștere.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
