Economie
Consiliul Fiscal avertizează asupra unei recesiuni economice în 2026: „România trebuie să ajungă la un surplus bugetar care să permită stabilizarea datoriei publice”.
Comisia Europeană anticipează în ultima sa prognoză o creștere a PIB-ului în România de doar 0,1% pentru acest an. „O recesiune ușoară în 2026 nu este exclusă, dată fiind amploarea consolidării bugetare și mediul internațional nefavorabil”, avertizează Consiliul Fiscal.
Consiliul Fiscal avertizează asupra unei recesiuni economice în 2026: „România trebuie să ajungă la un surplus bugetar care să permită stabilizarea datoriei publice”.|Foto: monitorulcj.ro
Potrivit Raportului pe anul 2025 al Consiliul Fiscal, România se confruntă cu o datorie publică în creștere, dublată de o criză politică prelungită.
CITEȘTE ȘI:
Datoria publică a României a depășit 61% din PIB: în patru ani, statul trebuie să ramburseze 84 de miliarde de euro. Analist economic: „Plătim datoria veche cu datorie nouă”.
Consiliul Fiscal nu exclude o recesiune în 2026 în cazul României, în contextul în care măsurile de reducere a deficitului au impact direct asupra economiei, care se confruntă cu o dinamică în scădere.
Specialiștii semnalează necesitatea continuării măsurilor de reducere a cheltuielilor și de consolidare fiscală.
Consiliul Fiscal avertizează asupra unei recesiuni economice în 2026: „România trebuie să ajungă la un surplus bugetar care să permită stabilizarea datoriei publice”.
Comisia Europeană anticipează în ultima sa prognoză o creștere economică de doar 0,1% în 2026, un nivel mai redus în comparație cu prognoza FMI (din aprilie 2026) de 0,7%.
„O recesiune ușoară în 2026 nu este de exclus, dată fiind amploarea consolidării bugetare și mediul international nefavorabil.
În anul 2027, tendința este probabil de revenire a creșterii, iar ecartul se menține redus între instituții, FMI prognozând o creștere de 2,5%, iar Comisia Europeană, de 2,3%”, potrivit raportului Consiliului Fiscal dat luni publicității.
CITEȘTE ȘI:
PIB-ul României a scăzut în primele șase luni din 2026. Consumul populației, tot mai redus.
Legea salarizării unitare a tensionat dialogul politic și a consemnat un impas, iar pierderea de 770 milioane euro este un cost pentru buget, dar nu poate cauza în sine un derapaj, este de părere președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
În opinia acestuia, „regretabil este că discutarea acestei legi nu s-a făcut la timp”.
„Este bine ca în lunile ce vin să se încerce realizarea unui consens privind această reformă, astfel ca proiectul de buget pe 2027 să o includă, dar având în vedere constrângerile ce decurg din continuarea consolidării bugetare. Reforma salarizării unitare nu trebuie să fie abandonată; ea ajută ratingul suveran, credibilitatea politicii economice”, a punctat președintele Consiliului Fiscal.
CITEȘTE ȘI:
Președintele Nicușor Dan explică eșecul legii salarizării: „Partidele și-au asumat pierderea a 770 de mil. euro pentru acest jalon PNRR”
Potrivit sursei citate, de ani buni, România a trăit mult peste posibilități, din cauza unor politici bugetare greșite, fiind iminentă demararea unei corecții bugetare de amploare.
„În mai 2026, Guvernul Bolojan a căzut ca urmare a unei moțiuni de cenzură, care a declanșat o criză politică prelungită. Situația politică internă complică procesul de consolidare bugetară, într-un context internațional ce este tot mai nefavorabil. De ani buni, România trăia mult peste posibilități din cauza unor politici bugetare greșite și era numai o chestiune de timp confruntarea cu o realitate foarte dură: iminența unei corecții bugetare de amploare”, potrivit raportului citat.
Dăianu aduce în discuție și faptul că execuția bugetară pe primele șapte luni, cu un deficit de 2,34% din PIB, mai mic cu circa 1,7 puncte procentuale față de perioada corespondentă din 2025, arată că ajustarea bugetară continuă în mod ferm.
„Diminuarea deficitului bugetar s-a realizat prin înghețare de salarii și pensii (reducerea lor ca pondere în PIB) și creșterea unor taxe și impozite (TVA și accize în principal). Această combinație de măsuri a fost inevitabilă, deoarece alte modalități de ajustare rapidă evocate în dezbaterea publică (tăiere drastică de cheltuieli sau creșterea masivă și rapidă a veniturilor fiscale) nu erau realiste. Este ceea ce a argumentat și Consiliul Fiscal în analizele sale.
Ambele agenții de rating au menționat însă instabilitatea/fragilitatea politică ca un factor ce periclitează ratingul României, fiindcă ele judecă și perspectiva procesului de consolidare bugetară. Corecția bugetară are un cost economic și social ce nu poate fi evitat. Într-o lume tot mai necruțătoare, nu există cadouri, iar ajutoarele au și ele un preț ce poate deveni copleșitor. O ajustare bugetară de peste 3% din PIB în intervalul 2025-2026 nu putea avea loc fără ca cineva să suporte efectele măsurilor; este vorba despre puterea de cumpărare a cetățenilor și impactul asupra mediului de afaceri”, notează sursa citată.
În analiza de specialitate se precizează că, în 2026, chiar dacă nu toate sumele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt absorbite, fondurile europene vor contribui masiv la sprijinirea economiei, „în condițiile în care impactul corecției bugetare este sever”.
Cheltuielile cu salariile și pensiile să nu depășească creșterea PIB-ului
În acest an, este posibil să avem o recesiune ușoară, transmite economistul.
„Pentru 2027, cheltuielile publice prognozate cu salarii și pensii nu trebuie să depășească ca ritm de creștere dinamica PIB-ului nominal, iar o indexare trebuie să fie prudentă.
O colectare mai bună a taxelor, pentru a contrabalansa măsurile de reducere a deficitului
În 2027, este posibil să avem o creștere economică în jur de 2% din PIB și o inflație care să meargă sub 4% la finele anului, dacă nu vor surveni alte șocuri puternice. Rectificarea bugetară și construcția bugetului pentru 2027 reclamă formarea unui guvern cu puteri depline. Situația internă și cea internațională cer un asemenea guvern. În 2027, trebuie să fie continuată consolidarea bugetară, să încercăm să ajungem cu deficitul în jur de 5,5% din PIB. Nu va fi simplu, dar este posibil, mai ales dacă vom avea o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale. În România, un regim fiscal inadecvat, o legislație permisivă, grupuri de interese ce vor prezervarea unor privilegii au favorizat o cultură a impunității, fraudarea bugetului public, respingerea unor reforme”, potrivit raportului citat.
Raportul publicat de Consiliul Fiscal atrage atenția că România trebuie să valorifice rezervele de eficiență ce există în sectorul public, să folosească mai bine banii europeni, să fructifice deplin programul SAFE, să existe eficacitate în combaterea evaziunii și optimizărilor fiscale, a corupției, și să facă reformele necesare în sectorul public.
„România trebuie să ajungă la un surplus bugetar primar care să permită stabilizarea datoriei publice. Fără deficite mici, ușor finanțabile, nu se poate discuta în mod serios despre aderarea la zona euro. Contextul internațional tot mai nefavorabil, războiul dintre Rusia și Ucraina, cel din Orientul Mijlociu, atacurile hibride (inclusiv asupra României), conflicte comerciale și erodarea regulilor în sistemul de relații interstatale trebuie să responsabilizeze mai mult, să pună guvernanța publică în regim de management de criză permanent”, mai arată sursa citată.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
