Actualitate

52% din solul agricol al Pământului, deteriorat. Expert din Cluj: „Se formează în mii de ani, noi îl distrugem în secunde.” Sadhguru vine în România pentru a crește conștientizarea

Mișcarea „Salvează Solul” ajunge în România și are ca scop creșterea conștientizării cu privire la degradarea solului, având în vedere că deja 52% din solul agricol al Pământului este deteriorat. În acest ritm, până în 2045, vom produce cu 40% mai puțină hrană decât acum.

Sol uscat și crăpat în câmpuri / foto: depositphotos.com

 

 


Sadhguru, cel mai urmărit Yoghin din lume, s-a îmbarcat într-o călătorie de 30.000 km cu motocicleta prin Europa, Orientul Mijlociu și India, pentru a inspira schimbare și pentru a crește conștientizarea globală cu privire la degradarea solului și consecințele acestui lucru, prin Mișcarea „Salvează Solul”. 

 


În acest sens, joi, 21 aprilie, Mișcarea „Salvează Solul” ajunge și în România, iar la Arenele Romane, în București, de la 18:00 la 20:00 va avea loc un eveniment în cadrul căruia Sadhguru și celebrități din România vor prezenta informații și vor discuta despre criza globală a solului.

Mișcarea „Salvează Solul” a lui Sadhguru își propune să mobilizeze 3,5 miliarde de oameni (peste 60% din populația cu drept de vot a lumii) pentru a face din problemele ecologice o prioritate electorală în întreaga lume.


În fiecare secundă pierdem un hectar de sol

Mișcarea „Salvează Solul” va cere schimbări politice semnificative și fără precedent în întreaga lume, cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite și al Programului Alimentar Mondial.

În prezent, 52% din solul agricol al Pământului este deja degradat. În ritmul actual, care se înrăutățește pe zi ce trece, 90% din solul mondial va fi degradat până în 2050. Jumătate din stratul superior de sol de pe planetă a fost pierdut în ultimii 150 de ani. Astfel, este nevoie disperată de schimbare.


În fiecare secundă, pierdem un hectar de sol, iar pe măsură ce această problemă se înrăutățește în întreaga lume, va avea un impact asupra unei serii de domenii, inclusiv:

  • Agricultura; producția de alimente ar putea scădea cu peste 40% în 20 de ani dacă sistemele nu se schimbă urgent 
  • Solul degradat este mai puțin capabil să rețină apa, ceea ce face ca riscurile de inundații să fie mult mai mari.
  •  Va crește decalajul dintre bogați și săraci.

Pentru a susține agricultura omenirii, conținutul organic al solului trebuie să fie de cel puțin 3%. Dacă procentul de conținut organic al solului scade la mai puțin de atât, acesta începe să devină incapabil să producă alimente care să ne ofere hrana necesară. 


„Toți oamenii de știință responsabili din lume și agențiile ONU spun clar că ne-au mai rămas 80-100 de recolte, ceea ce înseamnă aproximativ 45-50 de ani de sol agricol rămas pe planetă. Până în 2045, vom produce cu 40% mai puțină hrană decât producem în prezent, iar populația noastră va fi de 9,3 miliarde de oameni. (...) Penuria de alimente care s-ar putea manifesta în următorii 25 de ani - consecințele acestei situații sunt de neimaginat. Războaiele civile se vor desfășura în întreaga lume odată ce va exista o penurie de alimente. Aceasta nu este lumea pe care vrem să o lăsăm în urmă pentru copiii noștri”, a explicat Sadhguru.

Expert din Cluj: „Solul se formează în mii de ani, iar noi îl distrugem în secunde”

Horea Cacovean, specialist în știința solului la Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Cluj-Napoca și cadru didactic la USAMV, spune că solul reprezintă unul dintre cele mai importante învelișuri ale planetei, iar refacerea sa este complicată. Un centimetru cub de sol se formează în mii de ani, explică specialistul pentru monitorulcj.ro:

„În primul rând, solul e suportul vieții. Toată activitatea umană se desfășoară pe sol, care este o sursă de viață și o sursă de materie primă.  După părerea mea, solul este unul dintre cele mai importante învelișuri ale planetei, dar din păcate și cel mai văduvit. Dacă apele le poți epura ușor, cu timpul, la sol e mai dificil. Durata de decontaminare, depoluare sau reconstrucție ecologică este foarte mare. Gândiți-vă că un centimetru cub de sol se formează practic în mii de ani, prin alterarea rocilor, în condiții de climă, umiditate, vegetație. Solul se formează în mii de ani, iar noi îl distrugem în secunde.

Specialistul a vorbit și despre consecințele care se observă deja din cauza faptului că sănătatea solului a fost neglijată:

„Consecințele se pot observa de acum, nu doar la nivelul României, ci și mondial. A scăzut puternic cantitatea de humus din sol, de materie organică. În unele locuri se mai practică chiar și agricultură de tip minerit - adică extragi elementele chimice din sol odată cu plantele, dar nu pui nimic la loc. Mai există și reversul, când pui prea mult și este dăunător pentru sol, dar fără niciun folos utilizezi zeci de tone de îngrășământ pe hectar. Când se ajunge la o supradoză de azot, fosfor, potasiu, poți să modifici microorganismele din sol. Mai demult s-a practicat o agricultură chimizată puternic care a afectat solul”, a mai explicat Horea Cacovean.

Expertul consideră că, în primul rând, pentru a putea face o schimbare, trebuie să existe măsuri legislative bine stabilite în acest sens. El a explicat că la fel cum există în prezent Poliția Animalelor, APM care se ocupă de ape sau ANM care monitorizează poluarea aerului, ar trebui să existe și o „Poliție a solului”, măsură pe care a și propus-o. 

Solul ca ecosistem și factorii care îl distrug

Ecologul clujean Tibor Hartel, profesor la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul UBB și unul dintre primii oameni de știință citați din lume în domeniul ecologiei, a fost contactat de monitorulcj.ro pentru a vorbi despre sol ca ecosistem și consecințele degradării lui. 

„Noi, ecologii, privim solul ca un ecosistem. Asta înseamnă că există elementele abiotice (minerale), dar și elemente biotice, adică o serie de organisme. Este un întreg lanț trofic și o comunitate extrem de diversă în sol, plus materialele moarte care vin de la organismele care trăiesc la suprafața solului. Ei, uzina aceasta numită sol noi o tratăm ca un ecosistem și fragilitatea solului vine tocmai, din perspectiva noastră, din această natură ecosistemică a solului”, a spus Hartel.

Ecologul ne-a vorbit și despre cele mai mari probleme care pun în pericol sănătatea solului. Este vorba despre compactare, efectele pe care le au schimbările climatice, dar și suprapășunatul:

  • Compactarea solului este o problemă majoră mai ales în agricultura intensivă. Vehiculele grele precum tractoarele compactează efectiv solul, dar acest lucru se întâmplă și în zonele urbane/periurbane unde oamenii circulă foarte mult cu mașinile. Mai nou se iese pe pajiști la off-road și se face praf zona. 
  • Suprapășunatul, de exemplu, erodează solul în combinație cu variațiile climatice. Motivele degradării solului, în special în România, sunt mai degrabă antiraționale: corupția, ilegalitatea. Ce putem face împotriva lor este, în afara expertizei mele ca ecolog, evitarea suprapășunatului, menținerea unor elemente de vegetație lemnoasă. Arbuștii sau arborii în peisajele de producție agricolă ajută solul. După aceea, ca persoane care vizităm zone precum Hoia, Făget, trebuie să avem mare grijă unde facem focul, pe unde ieșim cu mașina. Pe pajiști nu ieșim, deși multora le place să facă asta ca hobby, lucru care duce la consecințe asupra solului. Noi nu vorbim destul despre sol, din păcate. 
  • Schimbările climatice o să aducă niște surprize neplăcute. Atât valurile de căldură, cât și regimul de precipitații se schimbă. Asta o să probeze foarte mult solul ca ecosistem, o să-l pună la grea încercare. Dacă peste asta îl mai stresăm și cu agrochimicale, compactare, poluare și suprapășunat, primește o lovitură și din perspectivă socială, dar și climatică. Lovitura climatică nu o putem controla, dar lovitura socială o putem prin conștientizare și un sistem care chiar să funcționeze”, a spus Tibor Hartel.

500.000 ha de terenuri, deja degradate în România

„Agrochimicalele sunt o mare problemă. Ele se folosesc pentru a crește producția, în termen mediu și lung. Pe termen mediu, ce trăim azi deja, și pe termen lung, ce va fi în viitor - va face praf ecosistemul despre care am vorbit. Fără de acest ecosistem, productivitatea solului scade foarte mult și se dezintegrează. Acest lucru înseamnă că dispare viața din sol, rămân mineralele, adică elementele abiotice. Dacă viața din sol dispare o să dispară și viața de peste sol. Asta este deja, oarecum, deșertificare. Se pornește într-o direcție care nu se mai pot oferi servicii ecosistemice”, explică Tibor Hartel.

În România, există aproximativ 500.000 ha de terenuri deja degradate (PNRR 2021). Dar 6,367 milioane hectare cu folosință agricolă, respectiv 43% din suprafața agricolă a țării, sunt afectate de degradarea solului.

Un fenomen care amenință terenurile agricole din țara noastră este deșertificarea. Autoritățile române au estimat în a șasea Comunicare Națională privind Schimbările Climatice și în Primul Raport Bienal (decembrie, 2013) că zona supusă deșertificării reprezenta aproximativ 30% din suprafața totală a României. Această zonă se găsește în mare parte în Dobrogea, Moldova, sudul Câmpiei Române și Câmpia de Vest. În plus, acum deja cunoscuta „Sahara a Olteniei” din județul Dolj se extinde cu aproximativ 1.000 ha pe an, ajungând până la 100 000 ha. (LAPAR, 2020)

Măsuri pentru protejarea solului

Ecologul este de părere că protejarea solului ar trebui făcută în cadrul unei abordări holistice social-ecologice unde protejăm natura. Prin protejarea și recunoașterea naturii urbane, periurbane, agrare, forestiere sau de alt fel, am putea ajuta regenerarea solului. 

În același timp, factorii ecologici și de mediu care ajută la formarea solului, a unui sol rezilient, ar trebui promovate: „Asta înseamnă că un sol sănătos are nevoie de un imput de biomasă. De exemplu, eu personal aș face un experiment în parcurile urbane în care solul este foarte afectat, pentru că se mătură toată biomasa care cade. Eu aș încerca să fac mici captări de frunze, ca niște mini căpițe de frunze, care să fie și habitat pentru foarte multe specii inclusiv ariciul (dar și altele). Poate de acolo solul se poate regenera. (…) În pădurile Făget sau Hoia aș delimita toate acele zone unde frunzarul este foarte gros - litiera. Sunt zone în care litiera ajunge până la genunchi. Sunt uzine de formare a solului care ar trebui protejate, recunoscute.”

Foto: depositphotos.com

CITEȘTE ȘI:

ANM: Limite satisfăcătoare ale rezervei de umiditate în solul agricol, în următoarea perioadă

Incendierea vegetației, STRICT INTERZISĂ. Amenzile ajung până la 100.000 de lei!

abonare newsletter