Actualitate

Câştigătorii licitaţiilor verificate de DNA, „decişi” de judecători

<p><img src="documente/stories/11_noiembrie/11_ziua/photo.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Licitaţiile pentru care DNA îl anchetează pe primarul Sorin Apostu au fost verificate de justiţie şi au fost considerate corecte.</p>

Licitaţiile pentru care DNA îl anchetează pe primarul Sorin Apostu au fost semnate după ce judecătorii instanţelor comerciale sau ai Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor au verificat condiţiile de desfăşurare a procedurilor şi modul de desemnare a câştigătorilor.

Procurorii au ridicat de la Primăria Cluj-Napoca dosare referitoare la contractele de întreţinere şi asfaltare a străzilor (semnat cu Asocierea Kiat-Diferit), de salubrizare menajeră (semnat cu companiile Rosal SA şi Brantner Vereş SA), respectiv cel de amplasare a camerelor de supraveghere (semnat cu Electrogrup SRL). În fiecare dintre aceste contracte, justiţia şi-a spus cuvântul.

În cazul contractului pentru întreţinerea străzilor, CNSC a intervenit chiar de la bun început, comunicând Primăriei ca a întocmit un caiet de sarcini prea restrictiv (municipalitatea cerea prea multe garanţii de calitate), astfel încât acesta a fost refăcut pentru a nu se risca prelungirea termenului de licitaţie.
Ulterior, la licitaţie au participat opt companii, iar comisia de licitaţie a stabilit că asocierea dintre firmele Kiat şi Diferit a obţinut punctajul cel mai bun şi s-a semnat un contract cadru cu câştigătorul, care urma să fie plătit pentru fiecare lucrare în parte.
Au fost mai multe contestaţii la CNSC şi în justiţie, iar instanţele de judecată au dispus semnarea contractului cu Asocierea Kiat-Diferit. „Având în vedere că legislaţia din România dă posibilitatea oricui să conteste licitaţiile, ne-am gândit în 2010 că ar fi mai bine să facem un contract cadru cu un partener, astfel încât să nu trecem în fiecare an prin riscul de a fi blocaţi jumatate din vara prin contestaţii şi să nu putem face asfaltările”, a explicat purtătorul de cuvânt al Primăriei, Oana Buzatu, de ce s-a recurs la varianta contractului
cadru.

Pentru serviciul de salubrizare menajeră a municipiului Cluj-Napoca au depus oferte trei firme: Brantner Vereş SA, Rosal SA şi ASA Servicii Ecologice SA, iar punctajele obţinute în baza documentelor depuse la licitaţie au departajat câştigătorii - Rosal în sectorul 1, respectiv Brantner Vereş în sectorul 2.
Licitaţia a fost contestată de ASA Servicii Ecologice prin toate formele posibile de contestare, în justiţie şi la CNSC. De câteva ori CNSC şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Comercial pentru ca, după o tergiversare de un an, decizia instanţei să fie că adjudecarea contractului de salubrizare s-a făcut în mod corect. Spre deosebire de contractul cu Kiat-Diferit, care este un contract cadru în care plata se face pentru fiecare lucrare executată, contractul cu Rosal şi Brantner Vereş este unul de tip concesiune de servicii, cele două societăţi plătind municipalităţii redevenţe.

În privinţa contractului pentru camerele video pentru supravegherea oraşului, municipalitatea a iniţiat în prima fază o colaborare cu firma Electrogrup SRL, care a montat 25 de camere de monitorizare a traficului. Ulterior, Electrogrup a participat la licitaţia organizată pentru extinderea sistemului. La licitaţie au depus oferte şi SVF Management Prod Serv în asociere cu SC Startnet Consulting/SC Electroalfa şi SC Avitech. Electrogrup a câştigat cu preţul cel mai mic, de 179 lei/cameră/lună (fără TVA), în total 472.000 de lei pe an.
Au fost montate 220 de camere, durata acordului-cadru încheiat fiind de şapte ani. Și acest contract a fost contestat la CNSC, care a decis că Electrogrup a avut cea mai bună ofertă şi că contractului către această societate a fost corectă.

Aşadar, toate aceste trei contracte cercetate de procurorii DNA au fost verificate de justiţie şi au fost considerate corecte.