Actualitate

Teologia socială şi răspunsul la provocările lumii

<p /><img src="documente/stories/05_mai/20_ziua/08-teologia 1321.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Cursul de teologie socială ortodoxă este rezultatul aplicării Declaraţiei de la Bologna (19 iunie 1999) privind omogenizarea structurilor academice europene.

Această reformă structurală a atras după sine obligativitatea teologiei academice româneşti de a preciza care îi sunt instrumentele proprii în cazul dublelor specializări. Pledând pentru revizuirea modului cum acestea erau practicate până de curând, aplicarea consecventă a principiilor Declaraţiei de la Bologna face ca secţia Teologie-Asistenţă Socială să nu mai poată fi numită astfel, adică să fie o simplă punere-împreună a două trunchiuri de discipline de la două Facultăţi diferite, de la Teologie şi Asistenţă Socială, ci să reflecte o abordare proprie, inexistentă la alte Facultăţi. Aşa s-a ajuns la reformularea secţiei şi în acelaşi timp la promovarea unei noii discipline care dă şi numele specializării: Teologia Socială Ortodoxă.

Acest efect pozitiv înseamnă practic deschiderea unui orizont complet nou pentru articularea în cunoştinţă de cauză şi în posesia unei legitimităţi academice a mesajului public al Bisericii. Mai înseamnă scoaterea preocupării sociale din sfera exclusivă a diaconiei/filantropiei ca asistenţă a marginalilor societăţii şi repunerea teologiei într-un raport reconsiderat cu celelalte discipline profane care se ocupă de fenomenele spaţiului public. Pandant la doctrina socială catolică şi la etica creştină protestantă, teologia socială ortodoxă este o noutate metodologică şi de viziune care se bazează însă pe datele Tradiţiei şi istoriei eclesiale de până acum, adică reconstituie şi sistematizează etica implicită a Bisericii de Răsărit.

Noua disciplină teologică vine într-un moment cum nu se poate mai potrivit. Nu întâmplător, una dintre acuzele constante aduse Ortodoxiei în general rămâne până azi lipsa acesteia de implicare socială, refugiul contemplativ şi izolarea de restul lumii. Opţiunea pentru Hristos-Dumnezeu pare să fie în detrimentul celei pentru Hristos-Omul. Biserica Ortodoxă este văzută ca indiferentă faţă de nevoile imediate ale comunităţii şi în acelaşi timp gata să slujească simbolic statului (celui autoritar mai ales). Acest paradox al unei „Ortodoxii politice” neimplicate însă social a devenit între timp şi pentru teologii răsăriteni o întrebare şi o provocare deopotrivă. Pe de o parte nu pot fi tăgăduite precedentele sociale ale Ortodoxiei, începând cu mult citata „Vasiliadă” şi ajungând la proiectele filantropice de azi, majoritatea acestora nemediatizate suficient. Pe de altă parte nu poate fi ignorat faptul că raportul Ortodoxiei cu politica rămâne unul dintre cele mai complexe şi dificile capitole. Recent încheiata perioadă comunistă a adăugat pagini pline de contradicţii, de cedări şi trădări, acte de sfinţenie şi de laşitate în egală măsură.

În post-comunism, chestiunea implicării şi relevanţei sociale a Ortodoxiei, a rolului ei modelator şi formator, înainte de toate în ţările unde este majoritară, este cu atât mai importantă cu cât, aşa cum arată cazul României, instabilitatea politică, deficitul de democraţie, corupţia endemică şi întreg cortegiul de fenomene conexe par să corespundă în profunzime unei mentalităţi care nu se poate schimba doar prin fonduri europene, legi sau regulamente. Nu puţini sunt teologii şi politologii apuseni care, fără să pretindă despre ţările lor că ar fi lipsite de defecte, se întreabă şi ne întreabă în ce relaţie stă caracterul majoritar al Ortodoxiei în Europa de Est cu cel majoritar al corupţiei din aceeaşi zonă. Un posibil răspuns ar putea să îl ofere noua disciplină a teologiei sociale ortodoxe. Măcar şi pentru faptul că nici teologul ortodox nu poate ignora la nesfârşit schizofrenia din ce în ce mai mare dintre idealul spiritual şi realitatea imediată, dintre orto-doxia declarată şi orto-praxia frecvent suspendată.

Punerea pietrei de temelie la noua Facultate de Teologie Ortodoxă din Cluj

Luni, luni, 23 mai 2011, ora 1200, pe strada Coastei din Municipiul Cluj-Napoca va avea loc ceremonia punerii pietrei de temelie la noua Facultate de Teologie Ortodoxă. Cu acest prilej Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei va sfinţia piatra de temelie care va marca locul altarului viitorului paraclis al Facultăţii de Teologie, inaugurând lucrările la cel mai nou proiect al Arhiepiscopiei Clujului. La acest eveniment vor participa primarul municipiului Clujului, Sorin Apostu, prefectul Judeţului Cluj, Preşedintele Consiliului Judeţean, reprezentanţi ai autorităţilor locale, civile şi militare, personalităţi din lumea academică clujeană, profesori de teologie, preoţi şi studenţi.

Părintele Mitropolit Andrei arăta că „pentru viitorul spiritual al neamului o şcoală teologică are o mare importanţă. Iar pentru eficienţa procesului educaţional este nevoie de un spaţiu adecvat. În acest sens, după ce prin bunăvoinţa Domnului Primar Sorin Apostu şi a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca am primit în folosinţă gratuită 5000 m2 de teren pe strada Coastei, Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului v-a demara în zilele următoare lucrările de edificare a unui complex şcolar şi social. Complexul va cuprinde o clădire pentru Facultatea de Teologie, capelă, cămine studenţeşti, bibliotecă şi alte servicii necesare”.

Complexul de clădiri va fi ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 5.000 mp. situat pe strada Coastei din Cluj-Napoca, teren concesionat de Primăria Cluj-Napoca şi Consiliul Local, în şedinţa din 10 mai 2011.

Conferinţă despre Ortodoxie şi Postmodernitate la Cluj

ASCOR, filiala Cluj si Editura Eikon a organizat miercuri, 18 mai 2011, în sala P6 - Amfiteatrul Speranței de la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca Conferinţa cu tema ORTODOXIE si (post) MODERNITATE. Șansele unui dialog amânat a teologului clujean Radu Preda, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj și fondator și director al Institutului de Studii Inter- ortodoxe, Inter-confesionale și Inter-religioase INTER. Discuțiile au fost moderate de Pr. Ciprian Negrean, de la biserica studenților din Hașdeu și de Vasile Dâncu, directorul editurii Eikon.

Radu Preda, în discursul său a subliniat actualitatea acestei teme: „Sunt multe puncte de întâlnire între ortodoxie şi modernitate şi noi, printr-o atitudine generalizată, pierdem nişte şanse refuzând un dialog sistematic cu epoca în care Biserica trăieşte, istoric vorbind. Paralela pe care eu o fac este cu perioada Sfinţilor Părinţi. Eu cred că trebuie să redescoperim o cultură a dialogului inclusiv cu epoca istorică în care Biserica trăieşte şi propovăduieşte adevărul mântuitor”.

Conferința a fost urmată de prezentarea volumelor Ortodoxia și Ortodoxiile. Studii social-teologice și Revenirea lui Dumnezeu. Studii social-teologice ale teologului Radu Preda, care adună cele mai recente studii și cercetări ale autorului pe teme precum: relația Bisercă - Stat,  locului religiei în spațiul public din societățile postcomuniste, teologie și ecologie, teologie și bioetică, toate subsumate noii discipline a Teologiei Sociale, un domeniu de cercetare provocator și de mare actualitate în Teologia Ortodoxă.

O nouă promoţie de absolvenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj

La Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca s-a desfăşurat luni, 16 mai, festivitatea de absolvire a unei noi promoţii de studenţi. Manifestările au fost deschise dimineaţă, cu Sfânta Liturghie arhierească şi cu un Te Deum de mulţumire, oficiate de Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, în Paraclisul facultăţii. Cursul festiv a avut loc în sala Auditorium Maximum, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului şi a Preasfinţitului Episcop-vicar Vasile Someşanul.

În deschidere, Înaltpreasfinţitul Mitropolit Andrei le-a vorbit absolvenţilor despre misiunea divină pe care ei o au în această lume, de a-L mărturisi pe Hristos: „Noi sperăm că Cel ce v-a chemat la momentul potrivit să faceţi Teologia, Cel ce v-a ales, nu voi L-aţi ales pe El, ci El v-a ales pe voi, va rândui să aduceţi roadă şi roada voastră să rămână. Ceea ce aţi acumulat, socotim că s-ar putea împărţi pe trei categorii de calităţi, pe care un teolog le acumulează în şcoala de teologiet: cunoştinţe teologice, calităţi duhovniceşti şi calităţi legate de experienţa de viaţa pastorală. Aceste calităţi sunt necesare oricărui tânăr care porneşte să cucerească lumea în numele Domnului Iisus Hristos”.

În cadrul festivităţii, Corala Psalmodia Transylvanica, dirijată de pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu, a susţinut un moment artistic, interpretând cântări pascale. Cursul final al absolvenţilor acestei instituţii de învăţământ teologic a fost susţinut de pr. lect. univ. dr. Dorel Man, care le-a vorbit absolvenţilor despre importanţa pastoraţiei şi grija faţă de persoanele dependente de alcool şi droguri. S-a citit catalogul pentru ultima dată, au urmat discursurile reprezentanţilor fiecărei secţii şi a şefului de an, după care a fost predată cheia următoarei generaţii a facultăţii. Despre promoţia de anul acesta, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă, pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă spune ca a dat dovadă de multă sârguinţă, atât în ce priveşte pregătirea teoretică, dar şi în privinţa implicării responsabile în programele misionare

Din promoţia 2011 a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca au făcut parte 200 de absolvenţi din cele patru secţii: Teologie Pastorală, Teologie Didactică, Teologie Asistenţă Socială şi Teologie Artă Sacră.

Al Zecelea Seminar de Medicină şi Teologie, la Bistriţa

Cel de-al X-lea Seminar de Medicină şi Teologie s-a desfăşurat în perioada 13-15 mai în municipiul Bistriţa. Teologi, medici, profesori, cercetători şi alţi specialişti din ţară şi străinătate au dezbătut cele două teme stabilite pentru această ediţie: „Contractul pentru îngrijiri medicale” şi „Medicină şi spiritualitate în abordarea pacientului terminal”. Simpozionul a fost deschis printr-un seminar la care au conferenţiat preşedintele Curţii Constituţionale a României, judecătorul Augustin Zăgrean, judecătorul Toader Tudorel, precum şi avocaţi şi profesori în Drept, despre implicţiile juridice pe care le are contractul de îngrijiri medicale .

În cea de-a doua zi, invitaţii au participat la o slujbă de Te Deum, după care lucrările au continuat pe tema „Medicină şi spiritualitate în abordarea pacientului terminal”. Discuţiile au fost moderate de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae din Iaşi şi de pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Între cei care au susţinut conferinţe îi amintim pe Preasfinţitul Vasile Someşanul, pr. prof. univ. dr. Stelian Tofană, prof. Heinrich Schnatmann, Internationales Bildungs und Sozialwerk.e.V., Germania, lect. univ. dr. Andreea Băndoiu, Hospice „Sfânta Irina”, Bucureşti.

De-a lungul timpului, temele luate în discuţie în cadrul Seminarului de Medicină şi Teologie au abordat mereu probleme de mare actualitate cu care se confruntă medicina şi viaţa pacienţilor, cu toate implicaţiile ei etice, spirituale şi juridice.

Seminarul de Medicină şi Teologie este organizat sub egida Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca,  a Universităţii Babeş-Bolyai, a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi şi a Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa.