Social
Industria păcănelelor nu se lasă alungată din Cluj cu una cu două. Argumente pro și contra închiderii sălilor de joc, la dezbaterea organizată de Primărie.
Interzicerea jocurilor de noroc în locații fizice din Cluj-Napoca a împărțit miercuri, 19 august, Sala de sticlă a Primăriei în două tabere.
Dezbaterea publică privind interzicerea jocurilor de noroc în locații fizice din Cluj-Napoca a avut loc miercuri, 19 august, în Sala de sticlă a Primăriei. | Foto: Valentina PRELIPCEAN / monitorulcj.ro
Dezbaterea privind interzicerea jocurilor de noroc în locații fizice din Cluj-Napoca a stârnit miercuri, 19 august, opinii puternic împărțite în Sala de sticlă a Primăriei.
Cetățeni și reprezentanți ai societății civile au cerut eliminarea sălilor din oraș și au vorbit despre dependență, copii și familii afectate, în timp ce reprezentanții industriei au avertizat că o interdicție totală ar putea împinge fenomenul spre piața neagră.
Una dintre cele mai puternice mărturii aduse în discuție în timpul dezbaterii a fost povestea unei familii cu un copil de 10 ani, diagnosticat cu tulburare din spectrul autist (TSA). Cazul, relatat de unul dintre participanți, descrie situația copilului care ar ajunge să doarmă cu căști pe urechi din cauza zgomotului produs noaptea în apropierea unei săli de jocuri. „Sunt familii care trăiesc un calvar!”, a subliniat persoana care a prezentat cazul.
CITEȘTE ȘI:
Dezbatere despre interzicerea jocurilor de noroc în Cluj-Napoca. Mărturii șocante: „La 13 ani mi s-a permis să intru într-un cazino.” Organizatorii jocurilor: „Riscăm să închidem tot, lăsăm sute de angajați pe drumuri!”
„Sunt familii care trăiesc un calvar”
Primăria Cluj-Napoca a organizat miercuri, de la ora 17:00, dezbaterea publică privind proiectul care ar urma să interzică desfășurarea activităților de jocuri de noroc în locații fizice pe raza municipiului.
Subiectul a adus față în față administrația locală, cetățeni, reprezentanți ai societății civile și ai industriei, iar discuțiile au arătat diferențe majore între cele două tabere.
De o parte, susținătorii proiectului au vorbit despre efectele pe care sălile de jocuri le au asupra cartierelor, familiilor și persoanelor vulnerabile. De cealaltă parte, reprezentanții industriei au susținut că fenomenul nu va dispărea odată cu închiderea locațiilor fizice și că o parte dintre jucători ar putea ajunge în zona ilegală.
Unul dintre cele mai dure momente ale dezbaterii a venit atunci când a fost citită scrisoarea unei clujence care locuiește în apropierea unei săli de jocuri pe strada Calea Florești nr.77.
Femeia reclama zgomotele produse pe parcursul nopții de aparate, televizoare și clienții localului. Potrivit scrisorii prezentate la dezbatere, cel mai afectat este fiul său de 10 ani, diagnosticat cu TSA.
„Cel mai afectat este fiul meu de 10 ani, diagnosticat cu TSA (...) care se trezește în fiecare noapte plângând din cauza acestor zgomote și, incredibil, doarme cu căști pe urechi”, se arată în mărturia citită în fața participanților.
În scrisoare era cerută, în lipsa unei interdicții, cel puțin respectarea orelor de liniște și închiderea locației la ora 22:00. Familia reclama inclusiv fumul de țigară care ar ajunge în camerele copiilor din zona în care angajații și clienții ies să fumeze.
Mesajul susținătorilor proiectului a fost tranșant: măsura ar fi trebuit luată mai devreme.
„Mi se pare că am stat prea mult timp. De mult aceste săli de jocuri trebuiau eliminate, măcar în ceasul al 12-lea. Sunt familii care trăiesc un calvar”, s-a spus în timpul dezbaterii.
Dezbatere publică:
Interzicerea păcănelelor în Cluj-Napoca: Sunteți de acord cu scoaterea sălilor de jocuri din oraș? Ce decizie trebuie să ia Primăria?
Copiii care trebuie să treacă prin fața sălilor de jocuri, aduși în centrul discuției
Un alt argument invocat a fost amplasarea sălilor în zone prin care circulă zilnic copii.
Participanții au vorbit despre elevi din clasele primare care, la întoarcerea de la școală, trebuie să treacă prin fața acestor locații și despre părinți care ajung să-i aștepte pentru a-i conduce spre casă.
„Sunt copii de clasa I, a II-a, a III-a (...) care trebuie să treacă inevitabil prin fața acestor săli”, a arătat unul dintre participanți, care a descris inclusiv situații în care copiii ar fi speriați de atmosfera din jurul locațiilor.
Poziția exprimată a fost că simplul argument al „divertismentului” nu poate elimina problemele pe care aceste afaceri le pot produce în imediata vecinătate.
CITEȘTE ȘI:
Statul a obținut 45 de milioane de euro pentru prevenirea dependenței de jocurile de noroc, dar a investit doar 1.600€
Emil Boc: aproximativ 90% dintre punctele de vedere primite au fost pentru interzicere
Primarul Emil Boc a explicat, în timpul întâlnirii, cum a ajuns municipalitatea la varianta unei interdicții pentru locațiile fizice.
Potrivit acestuia, administrația nu a trecut imediat la o decizie după apariția cadrului legislativ care permite autorităților locale să reglementeze domeniul, ci a organizat consultări și a primit sute de puncte de vedere.
Boc a afirmat că aproximativ 90% dintre opiniile transmise municipalității au fost în favoarea interzicerii complete a formei fizice a jocurilor de noroc. Ulterior, Primăria a consultat și partidele reprezentate în Consiliul Local înainte de redactarea propunerii.
Primarul a explicat că proiectul aflat acum în dezbatere este rezultatul consultării cetățenilor, industriei și formațiunilor politice reprezentate în Consiliul Local.
Asta înseamnă că întâlnirea de miercuri nu reprezintă încă votul final asupra interdicției. Proiectul urmează traseul administrativ înainte ca decizia să ajungă în fața Consiliului Local.
CITEȘTE ȘI:
Generația 10–14 ani: alcool, fumat, jocuri de noroc și dependență digitală
Susținătorii interdicției: apropierea fizică încurajează fenomenul
Un alt participant la dezbatere a contestat ideea că eliminarea sălilor din oraș nu ar produce efecte reale și a invocat cercetări privind legătura dintre disponibilitatea fizică a jocurilor de noroc și problemele asociate acestora.
Potrivit datelor prezentate în cadrul întâlnirii, apropierea fizică de locurile în care se poate juca ar fi asociată cu un risc mai ridicat de apariție a problemelor legate de jocurile de noroc.
În aceeași tabără s-a susținut că simpla mutare a sălilor la periferie nu ar fi suficientă, deoarece tocmai în anumite zone periferice pot exista persoane vulnerabile.
Unul dintre participanți a cerut ca interdicția să fie extinsă la nivelul întregii zone metropolitane, argumentând că mutarea fenomenului câțiva kilometri mai departe nu ar rezolva problema.
CITEȘTE ȘI:
Va închide Primăria Cluj-Napoca sălile de jocuri de noroc? 88 de spații funcționează în oraș.
„Nu există oameni deveniți bogați prin jocuri de noroc”
Tonul intervențiilor pro-interdicție a devenit, pe alocuri, extrem de dur.
Bogdan Socaciu, participant online la dezbatere, a respins argumentul beneficiilor economice și a susținut că efectele sociale trebuie să cântărească mai mult decât veniturile generate de industrie.
„Nu există oameni câștigați sau deveniți bogați prin jocuri de noroc”, a afirmat acesta în intervenția sa.
Socaciu a invocat și studii privind dependența și efectele acesteia asupra creierului. În intervenția sa, el a făcut o comparație foarte dură cu dependența de substanțe și a argumentat că beneficiile economice nu pot reprezenta singure o justificare pentru menținerea locațiilor.
În concluzie, acesta a cerut interzicerea completă și a respins inclusiv soluția mutării sălilor la periferie.
Industria contraatacă: „Interzicerea totală nu reprezintă o soluție”
De cealaltă parte, reprezentanții industriei au admis că actualul sistem are nevoie de restricții, dar au contestat soluția aleasă de municipalitate.
Un reprezentant al unei firme din domeniu a afirmat că prima dezbatere organizată la Cluj a scos la iveală o concluzie asupra căreia inclusiv industria ar fi de acord: lucrurile nu pot continua în forma actuală.
„Sunt necesare restricții, nu putem continua în aceeași formă”, a spus acesta.
Diferența apare însă în momentul în care se discută despre eliminarea completă a locațiilor.
„Interzicerea totală nu reprezintă o soluție”, a susținut reprezentantul industriei.
Ca alternativă, acesta a vorbit despre mutarea sălilor în centre comerciale sau hoteluri, unde impactul asupra locatarilor și elevilor ar fi mai redus.
Avertismentul industriei: riscul apariției unei piețe negre
Cel mai puternic contraargument al industriei a fost riscul ca interzicerea locațiilor legale să nu elimine cererea, ci să o împingă în clandestinitate.
Un reprezentant al domeniului a susținut că eliminarea activităților din zona fizică ar putea duce la creșterea pieței negre și la „un haos mai mare”.
Într-o altă intervenție s-a atras atenția că, dacă locațiile fizice dispar doar din Cluj-Napoca, accesul nu este eliminat complet, deoarece astfel de activități pot continua în localitățile aflate la câțiva kilometri de municipiu.
„Accesibilitatea jucătorilor rămâne la fel în continuare”, a afirmat reprezentantul industriei.
Reprezentanții domeniului au mai susținut că interzicerea ar putea conduce la apariția unor locații clandestine, care nu ar mai putea fi controlate și de pe urma cărora statul nu ar mai încasa taxe.
Acuzație grea în Sala de sticlă: „Mă duce cu gândul că cineva ar avea interese”
Discuția a căpătat însă o miză suplimentară în momentul în care unul dintre reprezentanții industriei a pus sub semnul întrebării faptul că proiectul vizează forma fizică a jocurilor de noroc.
Acesta a sugerat că o asemenea diferențiere îl face să se gândească la posibile interese, fără să nominalizeze însă vreo persoană, companie sau instituție și fără să prezinte dovezi în sprijinul suspiciunii.
„Decizia de a interzice doar domeniul de activitate, jocuri de noroc în formă fizică, mă duce cu gândul că cineva ar avea ceva interese”, a declarat acesta.
Vorbitorul a precizat imediat că nu acuză pe nimeni în mod concret, ci că aceasta este direcția în care îl conduce situația.
Declarația a venit în contextul în care reprezentanții industriei au susținut repetat că o interdicție aplicată exclusiv locațiilor fizice nu va elimina consumatorii și ar putea transfera o parte din activitate spre alte forme sau spre zona ilegală.
Două tabere, aceeași problemă recunoscută
Dincolo de confruntarea dintre cele două poziții, dezbaterea a arătat și un punct comun: inclusiv reprezentanții industriei au recunoscut că actuala situație necesită schimbări.
Diferența fundamentală este soluția.
Pentru susținătorii proiectului, eliminarea locațiilor fizice înseamnă reducerea expunerii, protejarea copiilor și a persoanelor vulnerabile și îndepărtarea sălilor din viața cotidiană a cartierelor.
Pentru industrie, interdicția riscă să trateze efectul vizibil, nu cauza dependenței, și să mute fenomenul într-o zonă mult mai greu de controlat.
Un reprezentant al industriei a susținut chiar că interdicția ar putea avea inițial un efect vizual apreciat de societate, dispariția sălilor, fără ca problemele asociate să dispară. Din contră, acesta a avertizat că ele s-ar putea amplifica.
CITEȘTE ȘI:
Președintele Senatului, clujeanul Mircea Abrudean despre noile reguli pentru jocurile de noroc: „Protejarea tinerilor este o prioritate”
Clujul se apropie de o decizie care poate schimba radical imaginea orașului
Dacă proiectul va trece în forma propusă, peisajul comercial al Clujului ar putea suferi una dintre cele mai vizibile schimbări din ultimii ani: dispariția locațiilor fizice de jocuri de noroc de pe raza municipiului.
Pentru unii clujeni, măsura vine chiar prea târziu. Pentru industrie, este o intervenție radicală care riscă să producă efecte nedorite. Pentru administrația locală, cifrele consultării publice invocate de Emil Boc arată însă o susținere covârșitoare pentru interzicere: aproximativ 90% dintre punctele de vedere primite ar fi mers în această direcție.
Iar mărturia care a rămas poate cel mai puternic în urma orelor de argumente, cifre și dispute a fost mult mai simplă: cea a unui copil de 10 ani care, potrivit familiei sale, ajunge să doarmă noaptea cu căștile pe urechi din cauza zgomotului.
„Sunt familii care trăiesc un calvar.”
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
