Actualitate
România a sprijinit Ucraina cu 1,5 miliarde de euro. Consiliul Fiscal: „O parte semnificativă a fost acoperită din bugetul UE”.
Din februarie 2022 și până în iunie 2025, România a susținut Ucraina prin sprijin militar, umanitar și financiar în valoare de 1,5 miliarde de euro, printre cele mai mici sume acordate la nivel european.
România a sprijinit Ucraina cu 1,5 miliarde de euro|Foto: Depositphotos.com
La finalul lunii iulie, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, dezvăluia că România a ajutat constant Ucraina în contextul amenințării reprezentate de Rusia, inclusiv cu echipament și cu muniție.
CITEȘTE ȘI:
În ce constă sprijinul militar acordat Ucrainei? Ministrul Apărării: „România susține Kievul în mod constant”.
Potrivit datelor publicate recent de Consiliul Fiscal, ca răspuns la solicitarea europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea, sprijinul acordat de România statului vecin este de 1,5 miliarde de euro, echivalent cu o medie anuală de circa 0,2% din PIB.
România a sprijinit Ucraina cu 1,5 miliarde de euro. TOP state cu cele mai mari alocări
Sprijinul militar, umanitar și financiar acordat de România pentru Ucraina, în perioada februarie 2022 – iunie 2025, se ridică la 1,5 miliarde de euro, respectiv 0,6% din PIB-ul anului 2021, potrivit datelor publicate de Consiliul Fiscal.
Datele sunt disponibile în baza notei de informare a Parlamentului European, elaborate pe baza datelor AMECO și ale Institutului de economie mondială din Kiel.
„Aceste date se referă la sprijin militar, umanitar și financiar. Nota de informare a Parlamentului European subliniază că o parte semnificativă din sprijinul acordat Ucrainei a fost acoperită din bugetul UE”, explică Consiliul Fiscal în documentul citat.
Cele mai mari alocări pentru Ucraina au fost susținute de o serie de state, precum:
*Germania – 35,6 mld. euro
*Franța – 19,7 mld. euro
*Marea Britanie – 18,6 mld. euro
*Țările de Jos – 12,0 mld. euro
*Danemarca – 11,6% mld. euro
De asemenea, Comisia și Consiliul UE au sprijinit Ucraina cu 63,2 mld. euro, iar Statele Unite ale Americii – 114,6 mld. euro.
CITEȘTE ȘI:
România devine una dintre cele zece ţări UE care participă la efortul de a sprijini comerţul cu Ucraina
Potrivit analizei, în 2021, anul premergător invaziei Rusiei în Ucraina, deficitul bugetar al României a fost de 7,1% din PIB (metodologie ESA 2010).
„Analizele Consiliului Fiscal, pornind de la date interne și externe, inclusiv de la Consiliul UE și Comisia Europeană, arată că derapajul bugetar foarte mare din ultimii ani este cauzat esențialmente de programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și ignorarea necesității vitale de a crește veniturile fiscale”, notează Consiliul Fiscal.
Impactul războiului asupra economiilor din blocul comunitar
În același timp, Consiliul Fiscal face distincție între impactul asupra bugetului public al unor ajutoare acordate în exterior și impactul războiului asupra economiilor țărilor membre ale UE.
„Acest impact privește inflația, încetinirea creșterii economice, explozia prețului la energie, dereglarea pieței de cereale, perturbări pe piețele financiare, realocări de resurse intersectoriale, investiții publice și private, aversiunea față de risc, fluxuri comerciale”, arată sursa citată.
CITEȘTE ȘI:
Statele membre NATO au decis majorarea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB. „Angajamentul de neclintit” pentru apărarea colectivă, reafirmat la Summitul de la Haga.
Potrivit declarației finale a Summitului NATO de la Haga, la care a participat și președintele Nicușor Dan, Rusia rămâne o „amenințare pe termen lung” pentru securitatea euroatlantică.
La summitul liderilor NATO de la Haga din iunie, s-a convenit asupra unui nou obiectiv de cheltuieli militare pe zece ani, acesta ridicându-se la 5% din PIB: 3,5% pentru cheltuieli exclusiv militare și 1,5% pentru cheltuieli conexe.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat miercuri că toate țările Alianței trebuie să stabilească o traiectorie „credibilă” pentru a ajunge la 5% din produsul lor intern brut (PIB) pentru apărare până în 2035, asigurându-se că există un ritm susținut al creșterilor de cheltuieli în următorul deceniu.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com
CITEȘTE ȘI:
