Aproape 70% dintre români percep statul ca fiind vulnerabil la amenințările externe. Nevoia unei politici naționale de securitate, chiar și diferită față de cea a aliaților europeni și occidentali, este susținută de aproape jumătate dintre români.
De la un consens inițial puternic în sprijinul Ucrainei, opinia românilor cu privire la vinovăția pentru declanșarea războiului de către Rusia s-a schimbat în timp sub impactul unui război informațional fără precedent.
Propunere curajoasă a parlamentarului norvegian Arild Hermstad: Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, merită Nobelul pentru Pace în contextul eforturilor de consolidare a democrației moldovenești în fața tentativelor de destabilizare ale Rusiei.
În contextul unui război la granițe și a unor presiuni geopolitice în creștere, UE poate să-și consolideze securitatea printr-un proces de extindere eficient, pentru o vecinătate mai sigură. „Europa nu își poate proteja interesele, cetățenii sau valorile fără capacitatea de a acționa decisiv”, spune deputatul Ovidiu Cîmpean (PNL Cluj).
Călin Georgescu și Horațiu Potra ajung, luni, în fața instanței, în dosarul în care sunt citați și cei 20 de mercenari acuzați că ar fi pregătit proteste ample și acțiuni de destabilizare a instituțiilor statului după anularea alegerilor din 2024. Magistrații vor decide dacă începe judecata și ce măsuri preventive se impun.
Europarlamentarul clujean Vasile Dîncu (PSD) spune că răspunsul Uniunii Europene la adresa dezinformării trebuie să fie „coordonat, ferm și orientat spre viitor”.
Dezinformarea se răspândește tot mai ușor în mediul online, mai ales în perioadele electorale. Videoclipuri, mesaje scoase din context și campanii care țintesc politicieni circulă rapid pe platforme precum TikTok. Din păcate, autoritățile nu au încă instrumentele necesare pentru a combate campaniile de dezinformare.