România a fost ținta unui atac hibrid al Federației Ruse, mai ales în conextul alegerilor din 2024, iar campaniile finanțate de Kremlin pe rețelele sociale, susținute de inteligența artificală, continuă să manipuleze opinia publică prin intermediul tehnicilor perfide de propagandă.
Consiliul Naţional al Audiovizualului pregăteşte o solicitare către preşedintele Nicuşor Dan pentru ca educaţia media să fie introdusă în strategia privind securitatea naţională.
Fostul președinte Traian Băsescu avertizează că o potențială victorie a partidelor pro-ruse la alegerile parlamentare din Republica Moldova ar face ca țara vecină să cadă în sfera de influență a Rusiei.
„Flancul estic al Europei asigură siguranța întregii Europe”, a transmis, miercuri, la Strasbourg, Ursula von der Leyen, în primul său discurs despre starea UE de la realegerea președintei executivului european. Președinta Comisiei Europene a lansat un apel la unitate și solidaritate între statele membre UE.
Mesaj tranșant transmis de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, în Parlamentul European: Rusia și-a intensificat atacurile hibride în contextul alegerilor parlamentare din statul vecin. Însă, dacă nu vor fi contracarate, atacurile Moscovei vor viza în mod direct Uniunea Europeană.
România se află în fața unei noi realități, cu o societate marcată de fragmentări și opțiuni antagonice de dezvoltare. Nu suntem un caz izolat, iar falia nu este doar una politică. „Trăim globalizarea resentimentului. De aceea, explicațiile strict naționale nu sunt suficiente”, spune Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.
În actuala configurație politică de la nivel global, doar state sau blocuri foarte mari precum SUA sau China pot face față provocărilor în creștere. Uniunea Europeană are nevoie însă de unitate politică. „Uniunea Europeană trebuie să devină un stat federal – Statele Unite ale Europei. Și asta nu e o utopie «globalistă», ci un pas necesar”, spune profesorul Adrian Papahagi.
