Dezvoltarea zonei industriale din nordul municipiului Cluj-Napoca, în care s-a investit până recent mult mai puțin decât în alte părți ale orașului, devine treptat o prioritate, atât pentru autorități cât și pentru investitori.
Organizarea zonei industriale de pe Bulevardul Muncii va urmări patru piloni: întoarcerea cu fața către râul Someș, generarea unui nou ax funcțional și de mobilitate, punerea în valoare a grilei de străzi existente, respectiv axe verzi de mobilitate.
Cluj-Napoca se află de peste un deceniu în plin proces de tranziție spre un oraș modern, european, verde, orientat spre nevoile cetățenilor. În Cluj se pune accent pe transportul în comun, pe creșterea spațiilor pietonale și încurajarea călătoriilor cu bicicleta, pe extinderea parcurilor, pe construirea de creșe, grădinițe și școli, pe înfrumusețarea orașului și crearea unui „liveable city” în care locuitorii să aibă un nivel de viață ridicat.
Un număr tot mai mare de români doresc să poată lucra, cel puțin parțial, de acasă. La Cluj, un centrul important al IT-ului, procentul este mai mare decât în restul țării. Pandemia nu a făcut decât să accelereze acest trend, determinând multe companii să accepte munca remote pentru angajați.
Idealul urban, promovat de arhitecți, specialiști în urbanism și activiști civici, s-a schimbat radical în ultimii ani în Cluj-Napoca. Dacă în ultimele decenii orașele erau construite în jurul ideii de mașină personală, în prezent paradigma merge în direcția opusă.
Nu este necesară realizarea unui nou fir de cale ferată pentru trenul metropolitan, între Gară și IRA, a anunțat primarul Emil Boc. Studiul de fezabilitate, terminat în februarie 2024.
Cluj-Napoca este un oraș destul de compact, datorită poziției geografice deosebite. Fiind situat între dealuri, străzile sunt înguste și spațiile disponibile destul de mici, astfel că, odată cu creșterea numărului și a mobilității locuitorilor, durata deplasărilor poate fi uneori mai mare, chiar și pe distanțe relativ scurte.
