Politică
Peste jumătate dintre români pun securitatea pe primul loc. Tinerii acordă mai multă importanță libertății individuale.
Peste jumătate dintre români (51,7%) consideră că asigurarea securității este mai importantă decât protejarea libertăților individuale, chiar dacă acest lucru ar presupune restrângerea unor drepturi.
Peste jumătate dintre români pun securitatea pe primul loc. Tinerii acordă mai multă importanță libertății individuale|Foto: ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Majoritatea românilor prioritizează asigurarea securității și a ordinii publice în detrimentul libertăților individuale (51.7%), în timp ce o parte mai redusă pune drepturile cetățenești pe primul loc, arată datele Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 26 octombrie - 2 noiembrie 2026.
CITEȘTE ȘI:
Peste 51% dintre români cred că tinerii au mai multe oportunități de reușită comparativ cu generațiile anterioare. Diferențele de perspectivă, influențate puternic de educație.
Sondajul reflectă discrepanțele generaționale: tinerii sunt mai atașați de libertățile individuale, în timp ce persoanele în vârstă preferă mai degrabă securitatea. Nivelul de educație reprezintă un factor însemnat în determinarea opțiunilor.
„Rezultatul sugerează că, în fața riscurilor, o parte importantă a populației este dispusă să accepte limitări ale libertății în schimbul ordinii și al securității”, spune Remus Ștefureac, director INSCOP Research.
Peste jumătate dintre români pun securitatea pe primul loc. Tinerii acordă mai multă importanță libertății individuale
42.3% dintre cei intervievați consideră că, pentru societatea românească, este mai importantă protejarea libertăților și drepturilor individuale, chiar dacă unele riscuri de securitate cresc.
La polul opus 51.7% prioritizează asigurarea securității și ordinii publice, chiar dacă unele drepturi și libertăți individuale sunt restrânse. Ponderea non-răspunsurilor este de 6%.
CITEȘTE ȘI:
Peste 64% dintre români cred că prezența militară franceză contribuie la securitatea țării. Se poate baza România pe Franța ca aliat NATO?
Sunt de părere că protejarea libertăților și drepturilor individuale, chiar dacă unele riscuri de securitate cresc, este cea mai importantă prioritate pentru societatea românească într-un procent semnificativ mai ridicat decât restul eșantionului: votanții USR și AUR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, utilizatorii Instagram, angajații din sectorul privat.
Votanții PSD și PNL, persoanele de peste 60 de ani și locuitorii din urbanul mare consideră într-o proporție mult mai mare decât media că asigurarea securității și ordinii publice, chiar dacă unele drepturi și libertăți individuale sunt restrânse este cea mai importantă prioritate pentru societatea românească.
Prioritatea societății românești: libertate sau securitate
Tinerii aleg libertatea, în timp ce persoanele în vârstă preferă securitatea. Este una dintre principalele diferențe dintre generații surprinse de sondaj.
După cum arată directorul INSCOP, o bună parte dintre români ar fi de acord cu „limitări” ale libertăților, nu cu „anularea” drepturilor.
„Societatea este aproape împărțită în două, ceea ce arată că echilibrul dintre libertate și siguranță reprezintă o tensiune importantă în sistemul de valori al românilor.
Pe de altă parte, diferențele dintre generații evidențiază două moduri distincte de raportare la societate: tinerii acordă mai multă importanță libertății individuale, în timp ce persoanele mai în vârstă prioritizează securitatea și ordinea. Preferința pentru libertate sau securitate nu urmează strict delimitările politice, fiind prezentă în proporții importante în toate electoratele. Această distribuție arată că raportarea la drepturi și siguranță reflectă diferențe de valori care depășesc apartenența politică și pot influența atitudinile față de autoritatea statului”, explică Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP Research au fost culese prin metoda mixed-mode secvențial (CATI - CAWI), volumul eșantionului simplu, aleator fiind de 1197 de persoane, dintre care 1081 de respondenți CATI și 116 CATI to CAWI. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) ale populației neinstituționalizate din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8%, la un grad de încredere de 95%.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
