Actualitate
Mircea Abrudean, la AI Technologies & Research Forum: „Fără cercetare aplicată de nivel înalt, o țară este condamnată să devină un simplu consumator de tehnologie importată.”
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat miercuri, 18 noiembrie, la deschiderea AI Technologies & Research Forum de la Cluj-Napoca, că România are nevoie de cercetare proprie și de investiții în centre de date pentru a rămâne competitivă în domeniul inteligenței artificiale.
Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca găzduiește, începând de miercuri, 18 noiembrie, prima ediție a AI Technologies & Research Forum.
În discursul său, Abrudean a vorbit și despre folosirea deepfake-urilor pentru manipularea alegătorilor, despre rolul Parlamentului în reglementarea AI și despre protejarea datelor sensibile ale cetățenilor.
Mircea Abrudean, despre deepfake-uri și manipularea alegătorilor
Mircea Abrudean și-a început intervenția cu o referire la dezbaterea despre impactul inteligenței artificiale asupra democrației, la care a participat la Bruxelles. Președintele Senatului a spus că România a fost dată ca exemplu în discuțiile de acolo și a invocat riscul ca materialele de tip deepfake să fie folosite pentru manipularea alegătorilor.
„Inteligența artificială și tehnologia, în general, reprezintă o mare provocare pentru democrație. Pe de o parte, aduce oportunități imense, de la eficiență la participare civică mai bună și multe alte avantaje. Dar, în același timp, aduce și foarte multe riscuri majore pentru democrație”, a declarat Mircea Abrudean.
Președintele Senatului a amintit și intervenția jurnalistei Maria Ressa, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, pe care a ascultat-o la Bruxelles. Abrudean a redat în engleză apelul acesteia: „I beg you, please regulate AI” („Vă implor, vă rog să reglementați inteligența artificială”).
El a spus că Parlamentul are responsabilitatea de a discuta cum trebuie reglementată tehnologia și că dezbaterea trebuie să îi implice și pe specialiștii din domeniu. În acest context, Abrudean a cerut ca discuțiile despre inteligența artificială să urmărească mai atent efectele pe care tehnologia le are deja în viața de zi cu zi.
„Însă prea rar coborâm discuția acolo unde contează cu adevărat. În lumea reală și cum ne influențează viețile. Cred că nu trebuie să mai așteptăm să discutăm despre asta, ca să nu fim din nou luați prin surprindere”, a spus președintele Senatului.
„AI-ul are o amprentă fizică masivă, grea și extrem de concretă”
Abrudean a vorbit apoi despre costurile și resursele din spatele inteligenței artificiale. „AI-ul are o amprentă fizică masivă, grea și extrem de concretă”, a spus acesta, enumerând rețelele de înaltă tensiune, betonul și oțelul folosite la construcții, sistemele de răcire cu lichid și microprocesoarele de ultimă generație.
În opinia sa, dezvoltarea infrastructurii necesare pentru AI este o decizie economică pe termen lung. Președintele Senatului a legat investițiile în centre de date de posibilitatea ca soluțiile create de cercetătorii și companiile românești să fie folosite la scară largă.
„Discutăm despre o decizie strategică, despre capital, despre reglementare și despre modul în care construim, la propriu, infrastructura care va susține competitivitatea economică a României și a lumii întregi în următoarele decenii”, a afirmat Abrudean.
El a arătat că investitorii care iau în calcul proiecte la Cluj găsesc aici specialiști formați în universități, rețele de telecomunicații de mare viteză și acces la infrastructura energetică. În discursul său, a menționat și deschiderea administrației locale față de proiectele de inovare.
Abrudean, despre rolul UTCN
Președintele Senatului a susținut că România riscă să depindă de tehnologii dezvoltate în alte țări dacă dezvoltarea centrelor de date nu este însoțită de cercetare aplicată. El a dat exemplul Universității Tehnice din Cluj-Napoca și a vorbit despre felul în care rezultatele obținute în laboratoare pot fi folosite în industrie.
„Fără cercetare aplicată de nivel înalt, o țară este condamnată să devină un simplu consumator de tehnologie importată. O piață de desfacere pentru algoritmi proiectați în altă parte, pe alte principii și cu alte interese strategice”, a declarat Mircea Abrudean.
Printre domeniile în care cercetarea de la UTCN poate răspunde unor nevoi ale companiilor, Abrudean a enumerat optimizarea rețelelor industriale, procesarea datelor complexe, mecatronica și robotica. Președintele Senatului a susținut că parteneriatele cu industria pot contribui la păstrarea specialiștilor în țară și pot atrage companii internaționale în proiecte cu cercetătorii clujeni.
„UTCN demonstrează de ani de zile că puntea dintre laboratoarele de cercetare și marea industrie nu este un deziderat teoretic, ci o realitate operațională”, a afirmat Abrudean.
„Securitatea unui centru de date începe de la stația de transformare și se termină la ultimul microcip”
În partea discursului dedicată securității cibernetice, Mircea Abrudean a vorbit despre riscurile asociate folosirii inteligenței artificiale în sectoare precum energia, transporturile, rețelele de apă și gaze, serviciile financiare și administrația publică. În opinia sa, protejarea centrelor de date care deservesc astfel de sectoare devine o chestiune de securitate națională.
Abrudean a invocat directiva europeană NIS2 și a insistat asupra responsabilității pe care conducerile companiilor o au în materie de securitate. El a spus că măsurile de protecție trebuie să acopere atât furnizorii de echipamente și servicii, cât și alimentarea cu energie a centrelor de date.
„Ne cere să securizăm întregul lanț de aprovizionare, să protejăm infrastructura energetică care alimentează centrele de date și să punem responsabilitatea directă pe mesele consiliilor de administrație. Securitatea unui centru de date începe de la stația de transformare și se termină la ultimul microcip”, a declarat președintele Senatului.
Abrudean a vorbit și despre locul în care sunt prelucrate datele sensibile ale cetățenilor și informațiile confidențiale din industrie. El a susținut că datele cu importanță strategică ar trebui să rămână sub jurisdicție națională și europeană, iar prelucrarea lor să aibă loc în centre de date securizate.
„Inteligența artificială este o cursă de reziliență instituțională, economică și infrastructurală”
La finalul intervenției, președintele Senatului a spus că România trebuie să dezvolte în paralel cercetarea, investițiile private, legislația și măsurile de securitate cibernetică.
„Inteligența artificială este o cursă de reziliență instituțională, economică și infrastructurală. Competitivitatea României se va măsura în capacitatea noastră de a construi un ecosistem complet. Cercetare de vârf, capital vizionar și investiții private, legislație actualizată și flexibilă și securitate cibernetică fără compromis”, a spus Mircea Abrudean.
Prima ediție a AI Technologies & Research Forum se desfășoară pe 18 și 19 noiembrie la Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca. Prima zi este dedicată investițiilor și utilizării inteligenței artificiale în companii și în infrastructura critică. Joi, forumul continuă cu sesiuni despre cercetare aplicată, semiconductori, robotică și automatizare industrială.
CITEȘTE ȘI:
