Actualitate
Emil Boc, la AI Technologies & Research Forum: „Folosiți orașul ca laborator de testare a soluțiilor inovative.”
Primarul Emil Boc a invitat cercetătorii și companiile să testeze la Cluj-Napoca soluții bazate pe inteligență artificială, care să poată fi apoi aplicate și în alte orașe.
Primarul Emil Boc vrea ca soluțiile de inteligență artificială dezvoltate de cercetători și companii să fie testate la Cluj-Napoca, cu posibilitatea de a fi extinse ulterior și în alte orașe.
La deschiderea AI Technologies & Research Forum, miercuri, 18 noiembrie, Boc a vorbit despre folosirea AI în administrație, despre efectele asupra locurilor de muncă și despre necesitatea unor reguli care să țină pasul cu tehnologia.
Emil Boc invită universitățile și companiile să testeze soluții de AI la Cluj
Primarul a spus că administrația locală poate sprijini proiectele dezvoltate de universități și companii, oferindu-le posibilitatea să le testeze în oraș înainte de a le extinde.
„Folosiți orașul ca laborator de testare a soluțiilor inovative, în special a celor de inteligență artificială, după care le scalăm, le dezvoltăm și le ducem mai departe în România și în Europa”, a declarat Emil Boc.
Primarul a dat ca exemplu bugetarea participativă online și a amintit că soluții dezvoltate și testate la Cluj au fost preluate ulterior și în alte locuri. El a pus această capacitate pe seama colaborării dintre universități, mediul de afaceri și administrație, despre care a spus că stă la baza dezvoltării orașului.
„Acest oraș este ceea ce este pentru că strategia lui a fost și este fundamentată pe economia bazată pe cunoaștere”, a spus Boc.
În discursul de la Grand Hotel Italia, primarul a vorbit despre trecerea Clujului de la economia dominată de industria grea în perioada comunistă la una în care educația, cercetarea, inovarea și IT-ul au devenit centrale. El a spus că universitățile clujene au avut un rol decisiv în această schimbare.
„Dacă reglementăm prea mult, omorâm inovarea. Dacă nu reglementăm, ne omoară”
Boc a vorbit și despre aplicațiile inteligenței artificiale în medicină, educație și prevenirea dezastrelor. În medicină, a invocat sprijinul pe care astfel de instrumente îl pot oferi la interpretarea imaginilor, la stabilirea diagnosticului și la personalizarea tratamentului. În școli, a vorbit despre instrumente care ar putea urmări ritmul de învățare al fiecărui elev, iar în cazul inundațiilor și incendiilor a pus accent pe capacitatea de anticipare.
Primarul a revenit apoi la tema reglementării, abordată la deschiderea forumului și de președintele Senatului, Mircea Abrudean. Boc a spus că rivalitatea dintre Statele Unite și China face dificilă o eventuală pauză în dezvoltarea tehnologiei. În acest context, a susținut că autoritățile trebuie să își asume răspunderea pentru stabilirea regulilor și să le discute cu firmele care dezvoltă sisteme de inteligență artificială.
„Dacă reglementăm prea mult, omorâm inovarea. Dacă nu reglementăm, ne omoară. Unde-i calea de mijloc pe care trebuie să o găsim? Sunt convins că o putem găsi împreună, lucrând autorități cu entități private de inteligență artificială”, a declarat Emil Boc.
Primarul i-a adresat și o propunere rectorului UTCN, Vasile Țopa. Boc a cerut ca echipele noului institut să includă, alături de specialiștii în inteligență artificială, cercetători din domeniul științelor umaniste. În opinia sa, aceștia pot contribui la discuțiile despre felul în care sunt proiectate și folosite sistemele AI.
„Puneți în orice colectiv de cercetare din inteligență artificială un umanist. Nu lăsați doar profesioniștii, experții în AI, să creeze AI. […] Întotdeauna aduceți dimensiunea umană, dimensiunea umanistică în cercetarea de inteligență artificială”, a spus primarul.
Boc, despre locurile de muncă: „Oamenii care vor folosi instrumente de inteligență artificială îi vor înlocui pe oamenii care nu folosesc”
În partea discursului dedicată pieței muncii, Emil Boc a susținut că efectele inteligenței artificiale se vor vedea atât în activitatea angajaților, cât și în competitivitatea firmelor. El a dat exemplul medicilor și a extins argumentul la administrație, unde folosirea tehnologiei ar putea scurta timpul necesar pentru analizarea documentelor și fundamentarea deciziilor.
„Oamenii care vor folosi instrumente de inteligență artificială îi vor înlocui pe oamenii care nu folosesc instrumente de inteligență artificială. Asta e valabil și pentru medici, asta e valabil și pentru firme, e valabil și pentru orice. Deci competitivitatea adevărată se va măsura în capacitatea noastră de a integra instrumentele de inteligență artificială”, a declarat Boc.
Pentru cetățeni, primarul a descris beneficiul în termeni concreți. O persoană ar putea ajunge o singură dată la instituția de la care are nevoie de un aviz sau de o autorizație, în loc să revină de trei ori. Boc a spus că administrațiile care întârzie să folosească astfel de instrumente în prelucrarea datelor și pregătirea deciziilor riscă să rămână în urmă.
Contestații de peste 100 de pagini la licitații. Exemplul dat de primarul Clujului
Emil Boc a folosit procedurile de achiziții publice pentru a arăta ce se întâmplă când firmele au acces la instrumente pe care instituțiile statului nu le folosesc în aceeași măsură. Primarul a spus că unele contestații la licitații au ajuns la 100 sau chiar 120 de pagini, odată cu utilizarea inteligenței artificiale la redactarea lor și la căutarea jurisprudenței.
„Astăzi, toți cei care fac contestații utilizează instrumentele de inteligență artificială și contestațiile sunt pe 100 de pagini. 120”, a spus Emil Boc.
Primarul a susținut că instituțiile au fost organizate într-o perioadă în care o contestație putea avea doar două sau trei pagini. Potrivit acestuia, au existat cazuri în care soluționarea a întârziat cu luni, cu efecte asupra proiectelor și a finanțărilor. Boc a spus că a discutat recent la București despre această problemă și a pledat pentru folosirea instrumentelor de inteligență artificială și de către instituțiile care analizează documentele.
„Capacitatea administrativă este limitată, tehnologia a depășit ceea ce era la început, când s-a gândit această instituție. Și, vedeți, trebuie și noi să fim foarte, foarte rapizi pentru a putea să facem față”, a afirmat primarul.
Prima ediție a AI Technologies & Research Forum se desfășoară pe 18 și 19 noiembrie la Grand Hotel Italia din Cluj-Napoca. Discuțiile de miercuri sunt dedicate investițiilor și folosirii inteligenței artificiale în companii și infrastructură, iar joi programul continuă cu sesiuni despre cercetare aplicată, robotică, semiconductori și automatizare industrială.
CITEȘTE ȘI:
