Politică
Deconspirarea poliției politice: Asociația 21 Decembrie 1989 îi cere președintelui Nicușor Dan desecretizarea rețelei prin care regimul comunist a supravegheat populația
Asociația 21 Decembrie 1989 îi cere președintelui să inițieze deconspirarea poliției politice, printr-o bază de date online.
Deconspirarea poliției politice: Asociația 21 Decembrie 1989 îi cere președintelui Nicușor Dan desecretizarea rețelei prin care regimul comunist a supravegheat populația| Foto: CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Asociația 21 Decembrie 1989 îi solicită președintelui Nicușor Dan, într-o scrisoare deschisă, inițierea și susținerea unui demers instituțional pentru desecretizarea, digitalizarea și publicarea online a evidențelor privind persoanele care au făcut parte din structurile poliției politice comuniste sau au fost recrutate și au colaborat cu acestea în perioada 1945-1989.
CITEȘTE ȘI:
Caz șocant din arhivele CNSAS. Turnătoria la Securitate, transformată în vechime pentru pensie
În toamna lui 1988, Departamentul Securității Statului (DSS) avea peste 14.600 de angajați, potrivit documentelor publicate recent de CNSAS. În județul Cluj, aparatul represiv număra sute de cadre.
Deconspirarea poliției politice: Asociația 21 Decembrie 1989 îi cere președintelui Nicușor Dan desecretizarea rețelei prin care regimul comunist a supravegheat populația
„Procesul deconspirării început după 1989 a reprezentat un pas necesar, dar accesul fragmentat la documente și verificarea individuală, de la caz la caz, nu permit încă societății românești să cunoască în mod unitar dimensiunea rețelei prin care regimul comunist a supravegheat populația și a pătruns în viața privată, profesională și familială a cetățenilor. România nu ar fi prima țară care face acest pas. Germania, Lituania, Polonia l-au făcut.
Începând cu 4 noiembrie 2026, Ungaria publică online și face accesibile publicului evidențele fostelor servicii de securitate comuniste, care cuprind zeci de mii de nume. Procesul va continua până la 25 februarie 2027, când urmează să fie publicate și mii de dosare individuale de recrutare”, transmite asociația, potrivit Agerpres.ro
CITEȘTE ȘI:
Dimensiunea sistemului represiv din România la finalul regimului comunist: În Cluj, centru administrativ cu impact regional, acționau sute de securiști
Semnatarii cer președintelui ca, „în exercitarea rolului constituțional de mediator între puterile statului, precum și între stat și societate”, să inițieze un dialog instituțional oficial cu Parlamentul României, Guvernul României, CNSAS, Arhivele Naționale, instituțiile deținătoare de arhive și reprezentanții societății civile.
Demersul ar avea drept scop „crearea cadrului legal și instituțional necesar pentru desecretizarea, centralizarea, digitalizarea și publicarea într-o bază de date online, accesibilă publicului, a documentelor și evidențelor existente privind agenții, colaboratorii și informatorii poliției politice comuniste din România din perioada 1945-1989, cu indicarea documentelor care atestă situația fiecărei persoane și cu protejarea informațiilor sensibile referitoare la victime”.
CITEȘTE ȘI:
Anul 2029, dedicat Doinei Cornea pentru curajul și rolul determinant în deligitimarea regimului comunist
„România democratică nu trebuie să se teamă de arhivele regimului comunist. Victimele au dreptul să știe cine le-a urmărit. Familiile au dreptul să-și cunoască trecutul. Cercetătorii au dreptul să lucreze cu documentele. Iar societatea românească are dreptul să-și cunoască propria istorie. Adevărul despre poliția politică a regimului comunist nu mai poate rămâne privilegiul celor care au acces la dosare, el trebuie să devină un bun public”, mai transmite Asociația 21 Decembrie 1989.
Scrisoarea este semnată de președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieș, și de Seniorii Ligii Studenților, avocații Alina Grigorescu și Antonie Popescu.
La sfârșitul regimului Ceaușescu, Departamentul Securității Statului avea 14.629 de angajați în aparatul central, în trupele de securitate și structurile teritoriale, cu efective variate la nivel de județe, conform datelor publicate recent de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
