Actualitate
Dimensiunea sistemului represiv din România la finalul regimului comunist: În Cluj, centru administrativ cu impact regional, acționau sute de securiști
În toamna lui 1988, Departamentul Securității Statului (DSS) avea peste 14.600 de angajați, potrivit documentelor publicate de CNSAS. În județul Cluj, aparatul represiv număra sute de cadre.
Dimensiunea sistemului represiv din România la finalul regimului comunist: În Cluj, centru administrativ cu impact regional, acționau sute de securiști| Foto: CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat, în premieră, cifre exacte despre dimensiunea aparatului Securității la finalul regimului comunist.
Astfel, Departamentul Securității Statului avea 14.629 de angajați în aparatul central, în trupele de securitate și structurile teritoriale, cu efective variate la nivel de județe.
Dimensiunea sistemului represiv din România la finalul regimului comunist: În Cluj, centru administrativ cu impact regional, acționau sute de securiști
Datele publicate de CNSAS vizează sfârșitul regimului Ceaușescu, fiind valabile pentru septembrie 1988.
CITEȘTE ȘI:
Dosarul secret al accidentului Elenei Ceaușescu. Ce a încercat Securitatea să ascundă românilor?
Astfel, conform sursei citate, din totalul de 14.629 de angajați, 6.023 lucrau în aparatul central al DSS din București, reprezentând 41,17% din efectiv.
Trupele de Securitate numărau 2.737 de cadre, respectiv 18,71%, în timp ce aparatul teritorial, format din cele 40 de județe și Securitatea Municipiului București, avea 5.869 de angajați, adică 40,12% din total.
În Cluj, centru administrativ de importanță regională, inspectoratul județean număra 251 cadre - 45 femei și 206 bărbați, printre cele mai semnificative din țară.
„În acest total este inclus şi personalul muncitor civil (p.m.c. – aproximativ 1.200 de persoane, fără grad militar)”, potrivit CNSAS. Personalul implicat în activități tehnice, logistice, administrative, de întreținere, telecomunicații, tipografie (personalul care deservea infrastructura extinsă a Ministerului de Interne de pe întreg teritoriul țării) și secretariat.
Aparatul central al DSS (București) — 6.023 cadre (41,17% din total)
Concentra cel mai puternic nucleu informativ, tehnic și de analiză din țară. Aici erau rulate marile dosare de spionaj, contraspionaj, filaj centralizat și interceptări la nivel național.
CITEȘTE ȘI:
Stenogramele care arată cum sufereau românii de frig pe vremea lui Ceaușescu: „Până la 11.00, nu dau gaze nimănui!”
Marile concentrări de forțe în București:
*Direcția a IV-a (Contrainformații Militare) cu un colos de 1.022 de cadre
*Unitatea Specială „F” (Filaj) cu 745 de cadre.
De asemenea, unitățile de elită precum USLA (Unitatea Specială pentru Luptă Antiteroristă) aveau în Capitală sediul și grosul forțelor (772 de cadre).
Trupele de Securitate — 2.737 cadre (18,71% din total)
Aceasta reprezenta componenta militarizată (infanterie, pază obiective speciale, intervenție în caz de revoltă populară). Deși Comandamentul era localizat în București, unitățile (batalioanele și regimentele de trupe de securitate) erau dislocate strategic pe întreg teritoriul țării (București, Cluj, Timișoara, Ploiești etc.) pentru a asigura controlul rapid în caz de criză.
Aparatul teritorial - 40 de județe + S.M.B: 5.869 cadre (40,12% din total)
Asigura controlul informativ direct, „la firul ierbii”, pe întreg teritoriul țării.
Securitatea Municipiului București (S.M.B.): Deși parte din aparatul teritorial, din punct de vedere geografic acționa tot în Capitală. Avea un efectiv masiv de 557 de cadre, fiind de departe cea mai mare unitate teritorială din țară.
Cele 40 de Inspectorate Județene (S.J.): Împarțeau restul de 5.312 cadre. Media per județ era de aproximativ 132 de cadre, forțele fiind adaptate la importanța economică și strategică a regiunii (Constanța, Timiș și Prahova depășeau fiecare 260 de cadre, în timp ce județe mai mici precum Ialomița, Covasna sau Sălaj abia treceau de 70-80 de cadre).
Angajaţii Securităţii
Linia Informații Interne:
Direcția I: Concentra un număr relativ restrâns de cadre, având 103 angajați. Centrul acționa ca nucleu de coordonare, analiză și sinteză a informațiilor politice, sociale și culturale. Menirea Direcţiei I era supravegherea directă a populației sub aspectul conformării ideologice. (Structură teritorială corespondentă - Serviciul I)
Linia Contrainformații în Sectoarele Economice:
Direcția II: Înregistra un nucleu centralizat de 152 de angajați responsabili de marile obiective economice strategice naționale și ministere. În teritoriu asigura supravegherea informativă directă în fabrici, uzine, combinate, IAS-uri și infrastructură economică regională. (Structură teritorială corespondentă - Serviciul II)
Linia Contraspionaj:
Direcția III: Avea o pondere ridicată în structura centrală, cumulând 213 angajați dedicați monitorizării reprezentanțelor străine și rețelelor de spionaj extern. (Structură teritorială corespondentă - Serviciul III)
Linia operativă „T” (Interceptări și ascultări):
Unitatea Specială „T”: Un colos tehnologic de sine stătător la nivel central, operând cu 466 de angajați. La nivel executiv cadrele deserveau direct aparatele locale de ascultare a telefoanelor și control ambiental. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul T)
Linia operativă „F” (Filaj, observație stradală și investigații):
Unitatea Specială „F”: Reprezenta una dintre cele mai mari concentrări logistice de personal din structura centrală a DSS, cu un efectiv de 745 de angajați dedicați capitalei și cazurilor de importanță națională. Cadrele constituiau echipe mobile stradale destinate urmăririi directe a persoanelor considerate periculoase de către regim. (Structură teritorială corespondentă – Serviciul F)
Linia operativă „S” (controlul corespondenței scrise - scrisori, colete, trimiteri poștale interne și internaționale)
Unitatea Specială „S”: figurează cu un volum semnificativ de personal, fiind o activitate intens centralizată în București - 356 de angajaţi. În teritoriu activitatea de control al corespondenței se desfășura la nivelul fiecărui Inspectorat Județean prin birouri sau compartimente speciale „S”, de regulă amplasate secret în incinta oficiilor poștale județene mari (PTTR).
2.297 de femei lucrau în Securitate
Documentele oferă și o imagine asupra structurii pe sexe a aparatului. În septembrie 1988, 2.297 de femei erau încadrate în Departamentul Securității Statului, reprezentând 15,70% din totalul angajaților.
Cele mai multe se regăseau în structurile teritoriale – 1.089 de femei –, în timp ce aparatul central avea 954, iar trupele de securitate 254.
Cu toate acestea, accesul femeilor la funcțiile de conducere era extrem de redus. Potrivit CNSAS, doar 22 de femei din întregul aparat de Securitate ocupau funcții de conducere, ceea ce reprezenta 0,95% din totalul femeilor încadrate.
Dintre acestea, 11 ocupau funcții de conducere în aparatul central și alte 11 în structurile teritoriale. În trupele de securitate, niciuna dintre cele 254 de femei nu deținea o funcție de conducere.
În ansamblu, datele indică faptul că Securitatea rămânea, la sfârșitul anilor ’80, o structură predominant masculină: 84,30% dintre angajați erau bărbați.
Efectivele Securităţii distribuite pe județe:
Peste 200 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate:
*S.M. București: 557 cadre (58 femei / 499 bărbați) — de departe cea mai mare unitate din țară.
*S.J. Constanța: 285 cadre (50 femei / 235 bărbați) — port strategic, activitate intensă de contraspionaj și control străini.
*S.J. Timiș: 271 cadre (49 femei / 222 bărbați) — județ de frontieră sensibil, puternic monitorizat.
*S.J. Prahova: 261 cadre (39 femei / 222 bărbați) — nucleu industrial masiv (rafinării, extracție petrolieră).
*S.J. Cluj: 251 cadre (45 femei / 206 bărbați) — centru universitar și cultural de importanță regională.
*S.J. Brașov: 212 cadre (34 femei / 178 bărbați) — puternic centru industrial și turistic vizat de regim.
Între 130 - 200 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate: județe cu populație semnificativă sau activități economice importante (minerit, industrie grea, zone de graniță):
*S.J. Dolj: 198 cadre (33 femei / 165 bărbați)
*S.J. Hunedoara: 184 cadre (32 femei / 152 bărbați) — Valea Jiului și combinatele metalurgice (zonă de risc greve).
*S.J. Iași: 182 cadre (35 femei / 147 bărbați) — frontieră estică și centru universitar.
*S.J. Bihor: 169 cadre (31 femei / 138 bărbați) — frontieră vestică.
*S.J. Mureș: 165 cadre (27 femei / 138 bărbați)
*S.J. Argeș: 161 cadre (28 femei / 133 bărbați)
*S.J. Suceava: 158 cadre (28 femei / 130 bărbați)
*S.J. Galați: 156 cadre (36 femei / 120 bărbați) — combinatul siderurgic și zonă portuară.
*S.J. Bacău: 156 cadre (29 femei / 127 bărbați)
*S.J. Arad: 154 cadre (26 femei / 128 bărbați) — nod de frontieră vestic rutier și feroviar.
*S.J. Sibiu: 144 cadre (25 femei / 119 bărbați)
*S.J. Maramureș: 134 cadre (23 femei / 111 bărbați)
Între 95 - 129 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate:
*S.J. Caraș-Severin: 128 cadre (21 femei / 107 bărbați)
*S.J. Neamț: 122 cadre (22 femei / 100 bărbați)
*S.J. Buzău: 114 cadre (20 femei / 94 bărbați)
*S.J. Dâmbovița: 112 cadre (19 femei / 93 bărbați)
*S.J. Mehedinți: 109 cadre (18 femei / 91 bărbați)
*S.J. Brăila: 108 cadre (22 femei / 86 bărbați)
*S.J. Olt: 106 cadre (18 femei / 88 bărbați)
*S.J. Alba: 105 cadre (21 femei / 84 bărbați)
*S.J. Vâlcea: 104 cadre (19 femei / 85 bărbați)
*S.J. Teleorman: 102 cadre (18 femei / 84 bărbați)
*S.J. Gorj: 98 cadre (17 femei / 81 bărbați)
*S.J. Vaslui: 98 cadre (17 femei / 81 bărbați)
*S.J. Satu Mare: 96 cadre (26 femei / 70 bărbați)
Sub 95 de cadre/ Inspectorat Judeţean de Securitate: aici regăsim în general județe mici ca suprafață/ populație, preponderent agricole sau cu riscuri de securitate considerate minime de către regim:
*S.J. Tulcea: 94 cadre (16 femei / 78 bărbați)
*S.J. Botoșani: 93 cadre (18 femei / 75 bărbați)
*S.J. Vrancea: 91 cadre (16 femei / 75 bărbați)
*S.J. Harghita: 91 cadre (15 femei / 76 bărbați)
*S.J. Bistrița-Năsăud: 82 cadre (16 femei / 66 bărbați)
*S.J. Giurgiu: 81 cadre (14 femei / 67 bărbați)
*S.J. Călărași: 78 cadre (15 femei / 63 bărbați)
*S.J. Ialomița: 76 cadre (13 femei / 63 bărbați)
*S.J. Sălaj: 76 cadre (20 femei / 56 bărbați)
*S.J. Covasna: 73 cadre (12 femei / 61 bărbați) — cel mai mic aparat județean din țară.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
