Economie

Bursa a scăzut cu 1,5%, pe un rulaj dominat de acţiunile BRD şi FP

<p /><img src="documente/stories/07_iulie/18_ziua/bursa de valori bucuresti.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Bursa de la Bucureşti a scăzut luni cu 1,47%, în linie cu bursele vest-europene, într-o piaţă în care majoritatea investitorilor au adoptat poziţii de aşteptare, iar acţiunile BRD (BRD) şi Fondul Proprietatea (FP) au asigurat 76% din lichiditatea de 38,9 milioane lei.

Majoritatea pieţelor de la BVB au deschis ziua la preţuri uşor sub ultimele cotaţii de vineri, puţinii investitori prezenţi la tranzacţionare orientându-se după linia pieţelor externe, însă au introdus ordine pentru volume foarte reduse.

În aceste condiţii, investitorii care au vrut să vândă unele acţiuni au fost nevoiţi să propună preţuri mai mici, pentru a-şi găsi contraparte.

Doar acţiunile emise de 11 companii din cele 78 de societăţi listate pe principalele patru categorii ale BVB au înregistrat rulaje de peste 100.000 de lei.

Adrian Danciu, analist la SSIF Broker (BRK), spune că majoritatea investitorilor sunt pe poziţii de aşteptare, întrucât estimările lor în ceea ce priveşte evoluţia economiilor la nivel mondial nu converg.

“Pe de-o parte sunt aşteptări inflaţioniste, susţinute în special de tendinţa inflaţiei şi creşterii consumului din zona Asiei, precum şi de ipotezele continuării unor programe de stimulare cantitativă din partea Fed, iar pe de altă parte problemele datoriilor suverane care atrag măsuri de austeritate cu influenţă directă asupra consumului şi implicit a potenţialului de creştere economică pentru următoarea perioadă. În aceste condiţii aşteptarea este cea mai recomadată opţiune”, a declarat Danciu pentru MEDIAFAX.

El consideră că un eventual succes a ofertei de vânzare a 9,84% din acţiunile OMV Petrom (SNP) ar putea dezmorţi piaţa de capital din România, însă, arată că semnalele de reluare a tendinţei ascendente ar trebui să vină tot de pe bursele mature.

“Orientarea unor investitori străini către acţiunea Petrom, ar putea aduce BVB şi în alte cercuri investiţionale şi prin aceasta o creştere a potenţialului de atractivitate”, a afirmat analistul.

La închiderea şedinţei, primele zece acţiuni în funcţie de lichiditate, analizate de indicele BET, erau în scădere în medie cu 1,75%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 2,02% sub nivelul de vineri.

Totodată, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea (FP), era în scădere cu 1,85%.

În aceste condiţii, indicele extins al bursei, BET-XT, care reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi FP, a consemnat un recul de 1,76%.

Lichiditatea pieţei acţiunilor, de 38,9 milioane lei (9,1 milioane euro), a fost cu puţin peste rulajul şedinţei precedente, de 38,1 milioane lei (8,9 milioane euro).

“Lipsa de transparenţă privind subscrierile derulate la oferta Petrom probabil că îi determină pe cei mai mulţi investitori să aştepte ultimele zile pentru a realiza subscrieri. De asemenea cred că anunţarea preţului minim este un eveniment aşteptat de mulţi investitori, deoarece ar putea constitui un reper important în decizia de a subscribe sau nu. În consecinţă, nu cred că Petrom poate fi un motiv pentru lichiditatea redusă de la BVB”, a afirmat Danciu.

Chiar la închiderea şedinţei au fost realizate mai multe tranzacţii cu un pachet de 0,15% din acţiunile BRD, pentru 14,8 milioane lei. Operaţiunile au fost realizate la 14 lei, preţ similar celui de la închiderea de vineri. Anterior, cu aceste titluri au fost realizate doar 42 de tranzacţii, de numai 105.000 de lei.

Acţiunile Fondului Proprietatea au continuat şi luni să asigure o parte importantă a lichidităţii. Operaţiunile cu acţiunile FP au cumulat 14,7 milioane lei, iar preţul a scăzut cu 1,63%, la 0,5115 lei.

Astfel, acţiunile BRD şi FP au asigurat 76% din lichiditatea bursei.

Rulaje de peste un milion de lei au mai înregistrat doar acţiunile Băncii Transilvania (TLV) - 1,9 milioane lei, SIF Oltenia (SIF5) - 1,9 milioane lei şi VES Sighişoara (VESY) - 1,1 milioane lei. Titlurile Băncii Transilvania au scăzut cu 3%, la 1,164 lei, iar acţiunile SIF Oltenia au coborât cu 2,49%, la 1,33 lei.

Cu acţiunile VES a fost realizat un deal, prin care au fost cedate 12,3% din titlurile firmei, pentru 1,1 milioane lei. Tranzacţia a fost operată la 0,0782 lei, preţ cu 15% peste referinţă. Pe piaţa principală preţul a avansat cu 9,85%, la 0,0747 lei.

Acţiunile Oltchim (OLT) au consemnat cea mai vizibilă corecţie din piaţă, de 8,74%, şi au ajuns la 1,723 lei. Operaţiunile cu aceste titluri au însumat numai 190.000 de lei.

În a şasea zi a perioadei de derulare a ofertei prin care statul vrea să vândă 9,84% din acţiunile OMV Petrom, titlurile companiei au scăzut pe bursă cu 1,55%, la 0,381 lei, pe un rulaj de doar 260.000 de lei. Cotaţia este cu 17,17% sub preţul maxim pe care statul l-a cerut în ofertă, de 0,46 lei/acţiune.

Analistul afirmă că pe termen de şase luni, bursa se află pe o mişcare corectivă.

“În condiţiile în care situaţia unor ţări precum Portugalia, Grecia şi Italia nu se va înrăutăţi ne putem aştepta la finalizarea mişcării corective în următoarele două luni şi la o reluare a tendinţei ascendente până spre finele anului”, a mai spus Danciu.

Investitorii au fost mai activi la tranzacţionare pe piaţa Rasdaq, unde au fost transferate acţiuni de 18,9 milioane lei, sumă din care 80% au reprezentat operaţiuni cu peste 13% din titlurile Argus Constanţa (UARG), de 15,1 milioane lei.

Rulajul pieţei a fost cu 64% mai mare decât valoarea cumulată a transferurilor de vineri, de 11,5 milioane lei (2,7 milioane euro).

Acţiunile producătorului de ulei au fost intens tranzacţionate în ultimele trei şedinţe, principalul cumpărător fiind omul de afaceri Cătălin Chelu, care a preluat peste 22% din titluri. La finalul şedinţei de luni, acţiunile Argus erau cotate la 3,5 lei, preţ cu 25% peste închiderea de vineri.

La sfârşitul şedinţei de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 1,5%, linia fiind urmată şi de pieţele din Europa Centrală şi de Est, care consemnau corecţii cuprinse între 0,1% şi 2,8%. Linia descendentă de pe pieţele externe a fost influenţată de rezultatele testelor de stres aplicate băncilor europene, care au arătat că opt dintre aceste nu au promovat verificarea şi au nevoie de capital suplimentar de 2,5 miliarde euro.

Rezultatele testelor de stres sunt mai optimiste decât estimările, însă acestea au fost criticate de analişti deoarece nu aplică, în scenariile luate în calcul, şi eventualitatea restructurării unor datorii de stat din portofoliu, dar şi pentru că pragul minim al ratei capitalului de rang întâi (Tier 1) este considerată prea mică.        Mediafax