Actualitate

Paturi din spitale „tăiate” pentru încurajarea medicinei de familie

<p /><img src="documente/stories/09_septembrie/29_ziua/03 spitalul militar_ft 33.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau susţine că în spitalele din România sunt în continuare foarte multe paturi şi vrea să continue reducerea lor.

Managerii spitalelor din Cluj spun că în unităţile sanitare din judeţ nu mai este nevoie de aşa ceva.

Reducerea numărului de paturi ar însemna alocarea a mai puţini bani pentru spitale şi ar determina chiar concedierea de personal, care oricum este insuficient în majoritatea spitalelor.


După ce anul trecut din spitalele clujene au fost „tăiate” aproximativ 500 de paturi, această diminuare ar putea continua, deoarece ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau susţine că în ţara noastră sunt în continuare foarte multe paturi alocate pe cap de locuitor. El spune că reducerea numărului de paturi în spitale se petrece peste tot în lume. „Faptul că este o clădire nu înseamnă că este spital”, este de părere ministrul.

Ritli Ladislau afirma recent că numărul de şase paturi la 1.000 de locuitori cât are România acum este foarte mare şi se va continua reducerea până se va ajunge la o medie de 5,2 paturi la 1.000 de locuitori, aceasta însemnând că, la nivel naţional, vor dispărea câteva mii de paturi.


 

Consecinţa: disponibilizări


 

Managerii spitalelor mici din judeţul Cluj consideră că nu este necesară încă o reducere a numărului de paturi, mai ales că acest lucru ar determina o scădere a banilor alocaţi pentru spital şi chiar disponibilizarea unor angajaţi.


Adriana Costin, managerul Spitalului Orăşenesc Huedin, explică faptul că o diminuarea a numărului de paturi ar aduce cu sine un contract mai modest cu Casa de Asigurări de Sănătate, ceea ce înseamnă automat venituri mai puţine pentru spital. Se poate ajunge chiar la disponibilizarea unor angajaţi din cauza veniturilor mai mici ale spitalului, spune Adriana Costin.

La spitalul din Huedin au fost „tăiate” 25 de paturi, iar în prezent sunt 160 de paturi.


 

Marile spitale nu au nevoie de reducerea paturilor

 

Nici managerii spitalelor mari din Cluj nu sunt de acord cu planul ministrului Sănătăţii şi spun că oricum abia fac faţă numărului de internări cu paturile pe care le au în prezent. „În principiu, ne descurcăm acum, dar nu cred că ar mai trebui redus numărul de paturi”, precizează Cristiana Ciortea, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj.

Tudor Simionescu, managerul Institutului Inimii Cluj-Napoca, este de aceeaşi părere şi afirmă că „nu este nevoie de încă o reducere a paturilor în condiţiile actuale în care rata de ocupare a paturilor este de 90% sau chiar peste 90% şi toate cazurile sunt extrem de urgente sau foarte grave şi chiar aduse de la alte spitale unde nu au putut fi rezolvate”.

Simionescu mai afirmă că numărul de paturi poate fi redus dar numai dacă există alternative de tratament.

 

Oamenii să meargă mai mult la medicul de familie

 

Ministrul Sănătăţii a explicat că prin diminuarea paturilor din spitale urmăreşte să îi determine pe oameni să meargă mai mult la medicul de familie. „Acum, din bugetul Casei de Asigurări, se alocă un procent de 7% pentru medicina de familie, iar creşterea se poate face progresiv dacă se reduc paturile, dacă spitalele îşi vor reduce activitatea. Anul viitor, sper să ajungem la 10-12%, procent alocat pentru medicina de familie. Pacientul merge prima dată la spital şi nu la medicul de familie. Bolnavul spitalizat este mult mai costisitor. Vrem să aducem sistemul spre medicina de familie şi prima măsură în acest sens este dacă putem să alocăm o sumă mai mare asistenţei medicale primare”, a afirmat Ritli Ladislau.

Rata de ocupare a paturilor, peste 70%

Potrivit unei statistici a Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Cluj, rata de ocupare a paturilor din spitalele din judeţ a depăşit 70% în ultimii zece ani. Anul trecut, paturile au fost ocupate în proporţie de 76%, cea mai mare rată fiind înregistrată în 2004, peste 83%.

În medie, bolnavii au stat internaţi anul trecut 6,8 zile, cea mai mare rată fiind în 2001, 8,6 zile.

Ultimele Stiri
abonare newsletter