Monitorul Cartierelor

Cum va renaște vechea zonă industrială din nordul Clujului? Mai urbanizată, mai funcțională, mai verde.

Organizarea zonei industriale de pe Bulevardul Muncii va urmări patru piloni: întoarcerea cu fața către râul Someș, generarea unui nou ax funcțional și de mobilitate, punerea în valoare a grilei de străzi existente, respectiv axe verzi de mobilitate.

Fosta zonă industrială a Clujului, de pe Bulevardul Muncii, văzută dinspre Parcul Pădurea Clujenilor. Cum va renaște vechea zonă industrială din nordul Clujului? Mai urbanizată, mai funcțională, mai verde. | Foto: Municipiul Cluj-Napoca Fosta zonă industrială a Clujului, de pe Bulevardul Muncii, văzută dinspre Parcul Pădurea Clujenilor. Cum va renaște vechea zonă industrială din nordul Clujului? Mai urbanizată, mai funcțională, mai verde. | Foto: Municipiul Cluj-Napoca

 

Cei patru piloni conceptuali majori ai reorganizării zonei industriale de la sud de Bulevardul Muncii urmăresc, potrivit masterplanului (vezi aici), dezvoltarea unui întreg funcțional urbanistic, de mobilitate, verde (ecologic).


Întoarcerea cu fața către râul Someș 

Cel mai important factor în urbanizarea teritoriului îl va constitui cumulul de investiții publice și private care împreună fiecare la scară micro sau macro vor genera o orientare a percepției spațiale către râul Someș și către oraș. Acest lucru se va putea realiza prin mecanisme diverse:         
- stratificarea funcțiunilor de la nord la sud;   
- valorificarea, deschiderea și punerea în valoare a străzilor perpendiculare pe Someș printr-o mobiliare cu specific urban, funcțiuni deschise publicului, buzunare urbane publice;
- generarea de accente și repere funcționale/urbanistice dispuse în poziții cheie;
- densificarea numărului de poduri și pasarele pietonale peste Someș pentru o mobilitate crescută înspre-dinspre oraș;            
- sprijinirea generării de poli functionali, funcțiuni ancoră și spații publice pe o parte și alta a Someșului.

Citește și:
Cluj-Napoca, apreciat la Bruxelles pentru obiectivele sale ecologice: în ce fel se va transforma zona de nord a orașului?
Din 100 de orașe din UE, Cluj-Napoca a fost ales în top 10! Va fi neutru climatic până în anul 2030
 

Cluj-Napoca a primit eticheta Misiunii Uniunii Europene pentru oraşe neutre din punct de vedere climatic şi inteligente. 100 de orașe au candidat pentru acest titlu. | Foto: Visit Cluj

Generarea unui nou ax funcțional și de mobilitate 

Pentru a putea gestiona atât traficul potențial al unei dezvoltări viitoare a teritoriului, dar și traficul existent, majoritar de tranzit, se impune dezvoltarea unei noi axe longitudinale interne cartierului:
- pe tronsonul str. Fabricii - Centura TR35 culoarul va fi adiacent Someșului și culoarului verde, va fi mobilat pe latura Nord cu funcțiuni cu caracter social-comercial-cultural și va avea un profil stradal asemeni unei „faleze” ce va face trecerea de la zona construită funcțională dinspre Nord cu zona verde - naturala dinspre Sud. Pe acest tronson se va prioritiza mobilitatea de transport în comun tip bus și pietonală, având axul Velo inclus în proiectul Culoarului verde – Someș.
- pe tronsonul Centura Tr35-UAT Apahida, noul ax va fi amplasat echidistant față de Bd-ul Muncii și Someș sub forma unui bulevard colector al un teritoriu mobilat cu funcțiuni economice, comerciale, industrial logistice. Pe acest tronson se va prioritiza mobilitatea de transport in comun - inclusiv opțiunea de extindere tramvai - alături de mobilitatea velo și auto.


Citește și:
Orașele „eco” ale Europei. Emil Boc: „Un oraș verde nu este un lux, ci o necesitate”

Bruxellesul a adoptat o serie de inițiative ce urmăresc să plaseze Uniunea Europeană pe calea către o tranziție verde. Clujul este deja unul dintre cele mai „înverzite” orașe ale României | Foto: Visit Cluj

Punerea în valoare și îmbogățirea grilei de străzi existente 

Rețeaua spațială ortogonală generată de străzile din fostele platforme industriale trebuie protejată și pusă în valoare. Aceste accese aflate în proprietate privată vor trebui să devină cu timpul străzi publice, mobilate cu funcțiuni și clădiri care să activeze spațiul public. Acolo unde grila nu asigură necesarul de irigare, se vor genera străzi noi, care să respecte caracteristicile acesteia.

Axe verzi de mobilitate 

Dezvoltarea teritoriului va face loc, prin investiții publice și private, generării a două culoare verzi de mobilitate pietonală și velo pe direcții perpendiculare:


  • Culoarul verde Est-Vest în lungul Someșului din cadrul zonei industriale Bulevadul Muncii face parte din proiectul mai extins la nivel metropolitan „Masterplan Someș”. Acest culoar se va forma în lungul Someșului, pe malul stâng pe terenul neexploatat de la sudul platformelor industriale și se va amplifica odată cu dezafectarea tronsoanelor de cale ferată existente în zonă, înglobându-le. Acest spațiu verde va avea lățimi variabile între 20m și 70m și va integra și magistrala Velo metropolitană. Aliniamentul și diversitatea spațiului verde vor fi susținute și dublate inclusiv de funcțiunile sociale adiacente din teritoriul construit.

Citește și:
Rethinking Someș. Noi zone pietonale, piste de biciclete și spații verzi. „Proiectul urmărește integrarea râului în viața clujenilor”
 

Malurile râului Someș vor fi un punct de atracție pentru clujeni. În fotografie, noul Parc Armătura, recent inaugurat după o modernizare de amploare | Foto: Municipiul luj-Napoca
  • Culoarul Nord-Sud. Se propune realizarea unor secvențe de culoare verzi pe axa Nord – Sud, care să genereze un parcurs natural continuu în cadrul teritoriului de regenerare urbană. Prin aceste culoare verzi pe directia Nord – Sud se va conecta și Parcul Pădurea Clujenilor cu culoarul verde în lungul Someșului și mai departe spre Sud cu zona băilor Someșeni, Parcul Est, Livada Palacsay - USAMV și Parcul Borhanci, până la pădurea Făget, sub forma unui traseu urban pietonal și velo – o centura verde metropolitană.

Citește și:
Clujenii se vor bucura de parcul modernizat din centrul Clujului din iarna anului viitor. Tarcea: „Nu ne vom atinge de niciun arbore din Parcul I.L.Caragiale”.
 

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

 

CITEȘTE ȘI:

„Floreștiul se transformă din «dormitor» în element important în zona metropolitană”. Interviu cu primarul comunei Florești, Bogdan Pivariu.

Are nevoie Clujul de regenerare urbană? O fostă zonă industrială a Clujului va fi transformată într-un cartier modern

Culoar de mobilitate în nordul Clujului. Fosta zonă industrială, viitor hotspot al dezvoltării imobiliare. Vor fi realizate exproprieri!

Ce înseamnă „orașul de 15 minute”. Nu, nu este o închisoare

Pasaj pe Bulevardul Muncii. Va descongestiona una dintre cele mai aglomerate intersecții din oraș

Ultimele Stiri
abonare newsletter