Administrație
Cum oprește Cluj-Napoca „hemoragia creierelor”? O analiză a strategiei de dezvoltare inteligentă a Clujului.
Ce este „exodul creierelor”? Expuse concurenței pieței libere, țările est-europene au rămas în urmă, cu avantaje competitive reduse și perspective slabe pentru viitor. Tinerii și-au căutat viitorul în alte părți și au lăsat aceste regiuni cu o populație îmbătrânită și cu și mai puține oportunități. Un oraș a gândit o strategie pentru a opri exodul-creierelor – Cluj-Napoca.
Prof. univ. Călin Hintea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea „Babeș-Bolyai”, a explicat pașii și schimbările prin care a trecut Cluj-Napoca pentru a aborda problema exodului creierelor. Foto: INQUAM PHOTOS / Mircea Roșca
„Lecții despre abordarea exodului de creiere” este titlul sub care revista europeană The Mayor face o analiză a strategiei Clujului împotriva exodului de creiere.
Prof. univ. Călin Hintea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea „Babeș-Bolyai”, a explicat pașii și schimbările prin care a trecut Cluj-Napoca pentru a aborda problema exodului creierelor.
„Un fantomă bântuie Europa – fantoma exodului creierelor. Atinge fiecare țară cu regiuni rurale și post-industriale care poartă acum urmele ruginite ale unei prosperități trecute. Nicăieri acest fenomen nu este mai evident decât în țările din fostul bloc de Est, acum parte a Uniunii Europene – în special Bulgaria și România, cele mai sărace state membre ale UE.
Acest scenariu s-a repetat de mai multe ori. Când țările est-europene au fost expuse pieței libere, fabricile au eșuat, iar regiunile au rămas în urmă, fără locuri de muncă, cu avantaje competitive reduse și perspective slabe pentru viitor.
Acest lucru i-a împins pe antreprenorii tineri și inteligenți să-și caute viitorul în alte părți, lăsând aceste regiuni cu o populație îmbătrânită și tot mai puține oportunități, alimentând astfel un cerc vicios și negativ.”, descrie The Mayor situația acestor regiuni.
Cu toate acestea, un oraș iese în evidență cu o politică ce a oprit și chiar a început să inverseze „hemoragia-creierelor” – Cluj-Napoca. Și nu o mică parte din acest succes este legată de profesorul Călin Hintea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), care s-a implicat în dezvoltarea unei strategii locale de abordare a problemei exodului-creierelor, proces care a început în urmă cu 15 ani. Hințea este „una dintre forțele motrice din spatele strategiei de succes a Clujul împotriva exodului creierelor”, susține publicația The Mayor.
Citește și:
Transformarea Clujului dintr-un oraș „mort” într-o comunitate aflată în plină ascensiune. Călin Hințea dezvăluie pașii esențiali în strategia de dezvoltare
Clujul - un oraș care crește, într-o țară în declin demografic
Potrivit celor mai recente date demografice, Cluj-Napoca este unul dintre puținele orașe din România care înregistrează o creștere a populației, într-o țară aflată în declin demografic. Acest fenomen poate fi pus pe seama strategiei de dezvoltare a Clujului, produs al colaborării dintre oraș și un grup de lucru alcătuit din experți, cum este și profesorul Hințea.
În interviul acordat revistei în decembrie 2022, Hințea a încercat să explice schimbările făcute de oraș și procesul de trecere a Clujului de la o economie industrială la o economie competitivă bazată pe cunoaștere. „Orașul (Cluj-Napoca –n.r.) nu a rezolvat încă problema. Dar nu ne descurcăm rău.”, a afirmat Hințea.
„Îndepărtându-se de gri”
În primul rând, este important să subliniem că abordarea problemelor sistemice și a decalajelor uriașe pe care procesul de dezindustrializare le lasă în urmă durează mult timp.
Profesorul Hințea a explicat pentru publicația The Mayor că dezvoltarea strategiei a început încă din 2007, anul în care România a aderat la UE, când Cluj-Napoca era un oraș foarte diferit; era un oraș deprimant, trecând printr-o fază tipică pentru țările post-comuniste.
Principalii factori economici pentru Cluj-Napoca au fost șase mari fabrici care se ocupau de industria grea. După 1989, au început să se prăbușească, unele mai repede, altele – mai încet: „Orașul era într-o situație destul de proastă din punct de vedere economic. Eram într-un fel de mediu gri, orașul nu avea culoare, oportunități sau idei.”
Profesorul Hințea a explicat că primarul Emil Boc a căutat sfaturi și parteneriate cu universitățile din Cluj-Napoca. „Ne-a spus că orașul are nevoie de o analiză strategică și poate o analiză de politici publice pentru a vedea ce vom face, deoarece avem nevoie de niște alegeri mari. Și am venit cu ideea să trecem de la producție la o economie bazată pe cunoaștere, avem un avantaj competitiv uriaș - universitățile. Nu vorbesc doar despre universitatea mea (UBB – n.r.) – sunt șase universități de stat în Cluj-Napoca și, dacă există un avantaj competitiv, acesta este.”
Tranziția către o economie bazată pe cunoaștere: trei priorități strategice
Echipa care a lucrat la dezvoltarea strategiei a venit cu trei priorități strategice principale – concentrarea pe universități, tranziția către o economie bazată pe cunoaștere și participarea civică.
Citește și:
Emil Boc: „Când am venit în Primărie, Clujul era evitat de toată lumea. Cine a făcut din Cluj un pol IT al Europei?”
Pentru că nu a dorit să promoveze o participare mecanică, din automatism, au încercat să transforme instituțiile Primăriei și Primarului în facilitatori strategici ai ideilor comunității, a explicat Hințea: „Ideea a fost să amplificăm inițiativele comunitare, în loc ca primarul să vină cu o idee pe care toată lumea trebuie să o urmeze.”
De exemplu, Primăria a lansat un proiect de bugetare participativă, în care cetățenii puteau vota proiecte pentru municipalitate. Inedită la acea vreme, practica s-a răspândit și este un element de bază al administrației locale de astăzi din toată România.
În Cluj-Napoca a început cu întâlniri fizice în cartiere, dar acum s-a mutat pe o platformă digitală. Procesul și proiectele, a explicat Hințea, au devenit tot mai complexe odată cu trecerea timpului.
„Într-un fel, și aceasta este o concluzie științifică interesantă pentru noi, că, dacă folosești participarea la un moment dat, aceasta capătă o viață proprie. Nivelul cel mai de jos al acestei practici este să nu interferezi cu ideile, cel mai sofisticat nivel este să le susții, să construiești un fel de mediu.”, a explicat prof. Hințea.
Îmbunătățirea indicatorilor calității vieții
Adevărata miză pentru Cluj-Napoca nu este însă participarea, ci atragerea investițiilor străine. În ultimii 15 ani, orașul de dimensiune media din nord-vestul României a reușit să atragă companii și locuri de muncă bine plătite și calificate.
Profesorul Hințea a explicat că echipa care a conturat strategia Clujului a încercat să abordeze problema printr-o abordare dublă: capital uman înalt calificat pe care îl „livrează” univeristățile și creșterea indicatorilor de calitate a vieții.
Citește și:
Clujul, mai scump decât Viena! Boc: „Dacă vrei să ai calitatea vieții, cam asta se întâmplă”
Hințea a arătat că singura modalitate de a atrage efectiv forță de muncă străină cu înaltă calificare a fost să ofere motive pentru care să rămână în Cluj-Napoca.
Un exemplu, spune el, este transportul public – primele analize ale grupului de lucru au arătat că satisfacția era în jur de 20% – „Deci, a fost foarte rău”. Orașul a început să investească în transportul public cu inițiative precum transportul public gratuit vinerea sau automate care eliberează bilete dacă te faci genuflexiuni.
Acum, gradul de satisfacție față de transportul public a crescut la aproximativ 68-70%.
Transportul nu a fost singura temă pe care s-au concentrat autoritățile și cercetătorii. „Le-am spus – vedem date foarte proaste despre accesul la facilitățile sportive. S-au construit două mari facilități sportive cu acces gratuit (Baza Sportivă Gheorgheni și Baza Sportivă „La Terenuri” din Mănăștur – n.r.) și acest lucru se vede și în date.”, a arătat prof. Hințea.
Acesta este momentul în care, după cum a spus Hințea, a avut loc o schimbare în societate. Ca exemplu, a apărut o mare dezbatere în oraș cu privire la o problemă aparent nesemnificativă - dacă ar trebui să fie lăsați câinii în transportul public.
La momentul respectiv nu era permis accesul câinilor în mijloacele de transport în comun și, într-un final, a fost luată decizia de a-i lăsa în autobuze. Dar, după cum a explicat Hințea, dezbaterea nu a fost neapărat despre câini: „A fost ideea de a deveni o comunitate mai sofisticată căreia îi pasă și de animale.”
Citește și:
A fost aprobată Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Clujului până în 2030
Cu siguranță mai sunt lucruri de făcut. Un punct important pentru dezvoltarea viitoare a municipiului Cluj-Napoca este de a răspândi investițiile străine și bunele practici în întreaga zonă metropolitană, cu sate și orașe mai mici.
Profesorul Hințea a explicat că tratarea acestora ca pe niște „cartiere second-hand” ar fi o mare greșeală. În schimb, autoritățile locale doresc să le facă mai reziliente, astfel încât să poată face Cluj-Napoca mai atractiv și să dezvolte o „buclă de feedback pozitiv” în locul celui negativ cu care a început dezvoltarea regiunii adiacente municipiului.
CITEȘTE ȘI:
