În contextul în care peste o treime dintre copiii de 12–14 ani au profiluri publice pe rețelele sociale, iar pericolele online sunt tot mai diversificate, educația digitală și gândirea critică devin instrumente necesare de protecție.
Educația financiară a copiilor nu începe la școală și nici pe internet, ci la masa din bucătărie. În același timp, taxele și datoriile rămân „subiecte tabu” în familiile din România.
Deși numărul total al nașterilor din țara noastră reprezintă doar 4% din nașterile de la nivelul Uniunii Europene, peste 41% din mamele sub 15 ani sunt în România.
Timpul petrecut online crește cu vârsta copilului: de la 32% dintre copiii din ciclul primar care afirmă că petrec peste trei ore pe internet, la 57% în cazul copiilor de gimnaziu și 73% în cazul celor de liceu.
„Părinții trebuie să-și crească copiii, nu platformele”, a declarat, miercuri, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care anunță lansarea aplicației ce va permite verificarea vârstei copiilor pe rețelele sociale.
O instanță din New Mexico a obligat Meta să plătească 375 de milioane de dolari pentru inducerea în eroare a utilizatorilor cu privire la siguranța platformelor sale pentru copii.
6 din 10 minori asistă la cyberbullying, iar aproape jumătate sunt contactați de străini, arată o cercetare. Mai mult, copiii sunt expuși constant la conținut violent, pariuri și provocări periculoase.
Rețelele de socializate reprezintă un pericol pentru sănătatea mintală a copiiilor și adolescenților, a afirmat sâmbătă secretarul general de stat în Ministerul de Interne și șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat.
