S-au făcut și se fac în continuare previziuni cu privire la rolul pe care jurnalismul (media, mass-media, new media, rețele etc.) îl are/îl va avea în societățile de tip democratic (iliberal, populist, autocratic etc.) în noul context informațional-digital.

69% dintre români consideră că știrile și informațiile care denaturează realitatea sau care sunt false reprezintă un pericol pentru democrație, iar 72% consideră că știrile false sunt des întâlnite, potrivit Eurobarometrului Standard 90.

După ce, în ultimele zile, în presa națională au apărut mai multe materiale pe diverse site-uri care anunțau modificarea Codului Rutier, Poliția Română reacționează prompt.

Elevii din clasele VI şi IX ar putea avea, săptămânal, o nouă disciplină obligatorie - Educaţie şi cultură media, potrivit unei propuneri în Parlament. Cursul urmează să dezvolte abilităţi de a identifica ştirile false şi să cunoască fenomenul fake news.

Academicianul Ioan Aurel Pop deplânge scăderea rolului culturii în societatea românească actuală şi afirmă că fără şcoală nu se poate face cultură pentru generaţiile care se pregătesc să intre în "hora istoriei".

Şaptezeci şi cinci de publicaţii, inclusiv The Washington Post, The Economist, Trinity Mirror, au început să utilizeze un set de standarde de redare a ştirilor, creat pentru a ajuta cititorii să diferenţieze mai uşor ştirile reale de cele false, relatează Financial Times.

Toate în lumea asta sunt molipsitoare (și cele rele și cele bune), se „iau” (și de vrei și de nu vrei). Despre cele bune (de obicei) nu sunt prea multe de spus, căci sunt puține și trec, de cele mai multe ori, neobservate.

Am citit recent că în România ar fi necesară o alfabetizare digitală, cum ar veni, că suntem în urmă cu mânuirea computerelor și a instrumentelor tehnologiei. Așa o fi! Dar oare n-am mers prea departe cu pretențiile și că până acolo ar mai fi niște pași obligatorii de făcut?