Reorganizarea administrativ-teritorială poate reprezenta o măsură-paravan promovată de PSD pentru redesenarea hărții României în vederea câștigării alegerilor din 2028. „Vor avea cei mai mulți primari și cei mai mulți alegători”, avertizează primarul Buzăului, Constantin Toma.
Reforma administrativă poate avea un efect negativ în comunitate dacă măsura va fi promovată în baza unui singur criteriu, prin comasarea localităților sub 1.500 de locuitori. „Nu putem lua în calcul un singur principiu, pentru că nu e un criteriu care să satisfacă nevoile cetățenilor”, spune Radu Abrudan, președintele filialei județene Cluj a Asociației Comunelor din România.
Comasarea comunelor sub 3.000 de locuitori și desființarea posturilor de primari și consilieri, care s-ar reduce semnificativ, sunt câteva dintre efectele reformei administrativ-teritoriale promovate de PSD. De asemenea, în cazul localităților comasate, românii vor beneficia de o perioadă de tranziție pentru schimbarea buletinelor.
Sute de localităţi din ţară au sub 1.500 de locuitori, iar zeci de oraşe şi municipii au populaţii sub pragurile prevăzute de lege. Cele mai multe localități vizate de reforma administrativă se află în Alba, Caraș-Severin, Hunedoara și Cluj.
Fostul premier susține că reforma administraţiei publice trebuie să urmărească reducerea cheltuielilor, însă consideră că eventualele comasări de localităţi trebuie să ţină cont şi de identitatea comunităţilor locale: „Descentralizarea nu este o soluţie magică”, spune Ilie Bolojan.
Emil Boc susține implementarea cât mai rapidă a reformei administrativ-teritoriale și afirmă că Guvernul condus de Luca Niculescu are cele mai mari șanse să implementeze această reformă.
Reforma administrativă, prin comasarea voluntară a localităților cu maximum 1.500 de locuitori, dar și plata facturilor prin PNRR, reprezintă priorități pentru ministerul Dezvoltării, a anunțat Alexandru Stoica în urma audierilor din comisii. „Va fi o consultare cu cetățenii”, spune ministrul propus al Dezvoltării.
