Administrație
Impactul reformei administrative în teritoriu. Radu Abrudan (ACoR Cluj): „Aplicarea unui singur criteriu, prin comasarea comunelor după numărul de locuitori, este insuficient”.
Reforma administrativă poate avea un efect negativ în comunitate dacă măsura va fi promovată în baza unui singur criteriu, prin comasarea localităților sub 1.500 de locuitori. „Nu putem lua în calcul un singur principiu, pentru că nu e un criteriu care să satisfacă nevoile cetățenilor”, spune Radu Abrudan, președintele filialei județene Cluj a Asociației Comunelor din România.
Radu Abrudan (ACoR Cluj), despre reforma administrativă: „Aplicarea unui singur criteriu, prin comasarea comunelor după numărul de locuitori, este insuficient”.|Foto: acor.ro
Reforma administrativ-teritorială ar putea duce la comasarea a sute de localități din România, în contextul în care 429 de localități au cel mult 1.500 de locuitori. În județul Cluj, peste 20 de primării sunt vizate de noile măsuri promovate de Ministerul Dezvoltării.
Primăriile care acceptă voluntar comasarea pot beneficia de o serie de stimulente, precum racordarea gratuită la apă sau gaz.
CITEȘTE ȘI:
Peste 400 de primării ar putea dispărea în urma reformei administrative: Clujul, printre județele afectate de comasări
După cum arată președintele filialei județene Cluj a Asociației Comunelor din România (ACoR), Radu Abrudan, în teritoriu au fost constituite comisii care analizează impactul unor posibile comasări.
Însă, implementarea unei reforme cu impact asupra comunităților din țară nu poate fi realizată în baza unui singur criteriu, precum cel al pragului de 1.500 de locuitori, avertizează primarul comunei Ciucea, Radu Florin Abrudan, președinte ACoR Cluj.
Impactul reformei administrative în teritoriu. Radu Abrudan (ACoR Cluj): „Aplicarea unui singur criteriu, prin comasarea comunelor după numărul de locuitori, este insuficient”.
Comasarea localităților mici trebuie să țină cont de mai multe aspecte, iar digitalizarea și accesibilitatea serviciilor publice rămân prioritare.
„La nivel de asociație (AcoR Cluj) noi am făcut deja primele demersuri care vizează comunele cu o populație sub 1.500 de locuitori, astfel încât s-a constituit în fiecare județ o comisie de lucru formată din mai mulți membri, iar pe lângă președintele Asociației Comunelor din județ va mai fi ales și un reprezentant al comunelor vizate, fiind vorba de localitățile sub 1.500 de locuitori.
Echipele vor lucra împreună spre a aduce argumentele necesare pentru menținerea numărului actual de comune. Iar dacă se face reorganizarea administrativ-teritorială, trebuie făcută după criterii clare astfel încât cetățenii să nu aibă de suferit, pentru că până la urmă nu suntem numere într-un tabel. Oamenii din comunitățile noastre trebuie să beneficieze de servicii de calitate”, a declarat pentru monitorulcj.ro Radu Abrudan, președintele filialei județene Cluj a Asociației Comunelor din România.
CITEȘTE ȘI:
Alexandru Stoica, ministrul propus al Dezvoltării, anunță comasarea comunelor sub 1.500 de locuitori: „Vreau să începem această reformă administrativă”
Proiectul a fost inițiat în urma demersurilor anunțate de Ministerul Dezvoltării privind comasarea localităților cu o populație de sub 1.500 de locuitori, pentru a urmări situația și efectele unei asemenea măsuri în teritoriu, la firul ierbii.
„Vizează comasarea voluntară anunțată inițial de Ministerul Dezvoltării. Comisia de lucru fixează situația exactă din teritoriu, nu se bazează doar pe modul în care este prezentată măsura, fără un studiu de impact asupra comunităților.
Până la urmă, comasarea trebuie să reprezinte o măsură de sprijin pentru o comunitate, astfel încât să nu-și piardă identitatea, să aibă servicii de calitate, iar lucrurile să funcționeze în continuare”, a adăugat Radu Abrudan.
Eficiență administrativă, cheltuieli reduse și servicii de calitate
Radu Abrduan, președintele ACoR Cluj, semnalează și aspectele controversate ale reorganizării administrative: pentru eficientizarea administrativă este nevoie de personal recalificat, care să poată coordona activitatea mai multor departamente.
Încasările vor crește în urma comasării, dar și cheltuielile de administrare a comunei se vor majora semnificativ.
„Nu considerăm că, dacă e sub un prag sau peste te poți încadra în ceea ce privește comasarea. Sunt localități cu număr mic de locuitori care sunt răsfirate sau comunități care au sute de kilometri de drumuri de asfaltat și totuși nu au o populație foarte mare.
Nu putem lua în calcul un singur principiu – doar numărul de locuitori, să spunem, pentru că nu e un criteriu care să satisfacă nevoile cetățenilor.
Un singur criteriu este insuficient, o reorganizare administrativ-teritorială trebuie făcută pe lucruri concrete, care sunt punctele pro și contra. Și dacă treci de la o localitate cu sub 1.500 de locuitori la următorul grad de comună, organigrama diferă”, spune Radu Abrudan.
Reducerea cheltuielilor prin refacerea numărului de personal la nivel administrativ nu este lipsită de controverse:
„Pentru o comună mai mare, se angajează în plus. Probabil (numărul posturilor –n.red.) scad per total, dar trebuie văzut care sunt avantajele și neajunsurile în acest sens. Și în cazul grilei de salarizare a angajaților: cu cât e comuna mai mare, cu atât va fi mai mare și nivelul de salarizare, care diferă de la comunitățile mici la cele mari.
Depinde de reforma care privește digitalizarea dar și de alte aspecte. Spre exemplu, comasarea anumitor servicii: la o comunitate, să spunem, ai nevoie de șapte oameni, iar unii dintre angajați să-i recalifici astfel încât un angajat să fie responsabil de taxe, impozite și achiziții, un altul să facă registrul agricol și asistență socială pentru ca primăria să funcționeze în continuare spre a oferi servicii cetățenilor, dar să reducem numărul de angajați”, mai spune președintele ACoR Cluj.
În plus, dacă fiecare comună reușea să implementeze proiecte de dezvoltare, după comasare proiectele atrase riscă să rămână la același nivel, iar impactul să fie disproporționat.
Accesibilitatea serviciilor pentru oameni rămâne, în fond, criteriul fundamental în cazul reorganizării administrativ-teritoriale, atrage atenția președintele filialei județene Cluj a Asociației Comunelor din România.
„În comunitățile mari, problemele sunt mai multe și se vede diferența de dezvoltare. Spre exemplu, fiecare comună, indiferent de numărul de locuitori, a depus proiecte, a câștigat finanțarea și a făcut investiția respectivă. Dacă au fost trei comune care însumau 5.000 de locuitori, au depus trei proiecte, dacă era o singură comună, a depus un proiect. Mai degrabă putem spune că dezvoltarea s-a făcut în comunități mai mici, pentru că au acoperit mai mult din aria comunei prin proiectele respective.
Trebuie făcută o analiză mai amplă, care să includă mai multe aspecte. Bine, încasezi mai mulți bani, dar și cheltuielile cresc, pentru că ai mai mult de administrat: nu mai administrezi 50 km de drumuri, vei avea, să spunem, 130 de kilometri. De unde iau diferența de bani pentru a susține mai multe investiții pentru comunitate?
Și în cazul serviciilor de asistență socială, unde cunoști specificul comunității tale și problemele fiecăruia. Dacă serviciul este transferat la alt nivel, nu știu dacă interesul va fi același pentru susținerea cazurilor din teritoriu”, a explicat Radu Abrudan.
Parcuri industriale pentru susținerea dinamicii economice a localităților
Președintele ACoR Cluj a amintit și de importanța unor proiecte care să susțină activitatea și atractivitatea localităților, precum realizarea parcurilor industriale în județe, care să reprezinte o oportunitate în plus în perspectiva locurilor de muncă și a dezvoltării zonelor:
„Este nevoie și de o abordare integrată de dezvoltare zonală, precum sunt proiectele parcurilor industriale. Pentru a crește numărul populației în comune și a oferi condiții de dezvoltare este necesară o abordare strategică pentru județe, astfel încât localitățile să reprezinte puncte de atracție pentru oameni prin oferta de muncă și calitatea vieții”.
CITEȘTE ȘI:
Comasarea orașelor mici și reclasificarea în comune: Reforma administrativă ar putea elimina 18.000 de aleși locali
Și comuna Ciucea, cu o populație de circa 1.480 de locuitori, este vizată de reforma administrativă. În cazul unei reorganizări, comuna ar putea fi comasată, iar noul „centru administrativ” ar putea fi stabilit la Negreni, cu o populație de aproximativ 2.300 de locuitori.
„Sper să nu se ia decizii pripite, iar măsura să nu aibă rezultatul scontat”, mai spune președintele ACoR Cluj, Radu Abrudan.
Luni, PSD a înaintat un nou scenariu privind reorganizarea administrativ-teritorială, care privește comasarea tuturor comunelor sub 3.000 de locuitori, un scenariu diferit de cel propus inițial de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, care viza comasarea voluntară a comunelor sub 1.500 de locuitori.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
