Politică
Comasarea orașelor mici și reclasificarea în comune: Reforma administrativă ar putea elimina 18.000 de aleși locali
Comasarea comunelor sub 3.000 de locuitori și desființarea posturilor de primari și consilieri, care s-ar reduce semnificativ, sunt câteva dintre efectele reformei administrativ-teritoriale promovate de PSD. De asemenea, în cazul localităților comasate, românii vor beneficia de o perioadă de tranziție pentru schimbarea buletinelor.
Comasarea orașelor mici și reclasificarea în comune: Reforma administrativă ar putea elimina 18.000 de aleși locali|Foto: RADU TUTA / AGERPRES FOTO
Peste 450 de unități administrativ-teritoriale din România au mai puțin de 1.500 de locuitori, iar alte aproximativ 1.100 au o populație de până la 3.000 de locuitori. În plus, peste 55% dintre orașe nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, deși păstrează structuri administrative specifice mediului urban.
CITEȘTE ȘI:
Peste 400 de primării ar putea dispărea în urma reformei administrative: Clujul, printre județele afectate de comasări
Europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru reforma administrativ-teritorială, a declarat că propunerile analizate de partid ar putea include comasarea unor orașe mici sau reclasificarea acestora în categoria comunelor.
Comasarea orașelor mici și reclasificarea în comune: Reforma administrativă ar putea elimina 18.000 de aleși locali
„Peste 55% dintre orașe nu mai au pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au administrație de oraș. Ele, practic, sunt comune. E posibil (să se propună comasări, n.red.). Chiar la mine în județ este orașul Slănic Moldova, care are o populație redusă, graniță cu orașul Târgu Ocna. E posibil să rezulte un oraș Târgu Ocna, la final. Ar fi și firesc. Știu bine zona”, a spus Dragoș Benea, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul PSD.
CITEȘTE ȘI:
Reforma administrativă: dispar orașele mici și primăriile ineficiente?
Documentul, care va cuprinde propunerile detaliate ale grupului de lucru, ar urma să fie finalizat până în luna martie 2027.
Reducerea costurilor în administrație: mii de aleși locali vizați
Întrebat dacă PSD a făcut o evaluare a reducerii costurilor cu administraţia locală, odată cu această reformă administrative, Benea a declarat că „s-a lucrat și la această cifră”:
„Ce pot să vă spun aşa, ca cifră, undeva între 15.000 şi 18.000 de aleşi locali, care s-ar putea să nu mai fie, din 2028 încolo, consilieri, primari, viceprimari. Sunt cheltuieli de funcţionare, cheltuieli de mentenanţă, care nu vor mai fi. Dar sunt calcule complicate, unde chiar trebuie să folosim baze de date publice, ca să putem avansa o cifră cât mai corectă”, a precizat coordonatorul grupului de lucru pentru reforma administrativ-teritorială.
Potrivit lui Benea, analiza are în vedere populația rezidentă, pe baza datelor Institutului Național de Statistică din 2025.
„În viziunea acestui grup de lucru, primarii trebuie să își încheie acest mandat în 2028. (...) Există doi factori de presiune. Anul electoral 2028 - aceste modificări trebuie făcute cu un an înainte de data alegerilor. Și startul competiției pe fonduri europene - cadrul financiar multianual, unde UAT-urile trebuie să fie cât mai bine pregătite”, a spus el.
Schimbarea buletinelor, suportată de stat
În ceea ce privește efectele administrative asupra cetățenilor, acesta a dat asigurări că satele nu își vor schimba denumirile, iar o eventuală schimbare a buletinelor va fi suportată financiar de către stat.
„Se ia în calcul introducerea unei perioade de tranziție în care cetățenii să își poată schimba documentele gratuit, fără cheltuieli personale. Cheltuielile să fie suportate de stat, acolo unde va fi cazul. Satul nu își va schimba denumirea, dar comuna, da”, a spus el.
Șase criterii pentru reforma administrativ-teritorială a României
Social-democrații propun șase criterii care să fie avute în vedere în cadrul reformei administrativ-teritoriale pentru a stabili localitățile sustenabile din punct de vedere administrativ:
*populația și demografia;
*sustenabilitatea economică (stabilită prin compararea veniturilor și cheltuielilor proprii ale fiecărei primării), precum și gradul de colectarea a taxelor și impozitelor locale;
*capacitatea administrativă: competențele administrației locale, investițiile realizate și fondurile atrase;
*conectivitatea: distanța dintre UAT-ul respectiv și infrastructura de transport, unități sanitare sau de pompieri;
*accesibilitatea: accesul locuitorilor la servicii de bază (număr de școli, dispensare, grădinițe, creșe, medici);
*serviciile publice locale: alimentarea cu apă, canalizarea, alimentarea cu gaze, iluminatul public sau transportul în comun.
În fiecare județ ar urma să se constituie un comitet de reorganizare, în jurul instituției prefectului. În acest comitet vor mai fi reprezentate: Consiliul Județean, Oficiul de cadastru, Direcția județeană de statistică, Inspectoratul școlar, Poliția, Direcția agricolă.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
