Social
Săracii Europei: Românii nu fac față cheltuielilor neprevăzute și nu își permit o vacanță de o săptămână
Deși rata deprivării materiale și sociale în UE a scăzut la 6,3%, România deschide clasamentul european al sărăciei: 16,6% dintre români nu își permit o vacanță de o săptămână, un telefon mobil sau cheltuieli neprevăzute.
Săracii Europei: Românii nu fac față cheltuielilor neprevăzute și nu își permit o vacanță de o săptămână|Foto: pixabay.com
Nivelul sărăciei din România se menține la cote alarmante, cu disparități regionale semnificative.
CITEȘTE ȘI:
Creșterea costului vieții afectează puternic bugetul românilor: 57% amână achiziții importante, iar opt din zece români taie cheltuielile neesențiale din cauza scumpirilor
Astfel, deși la nivelul Uniunii Europene rata deprivării materiale și sociale a scăzut ușor la 6,3% anul trecut, de la 6,4 în 2024, România deschide topul negativ al lipsurilor cu care se confruntă populația cu o rată ce reflectă privațini severe: 16,6%.
Săracii Europei: Românii nu fac față cheltuielilor neprevăzute și nu își permit o vacanță de o săptămână
În 2025, aproximativ 26,9 milioane de persoane la nivel european s-au confruntat cu privațiuni materiale și sociale severe, conform Eurostat.
Concret, deprivarea materială severă este caracterizată de existența unor condiții de viață constrânse în mod drastic de lipsa de resurse. Astfel, persoanele nu își pot permite să își plătească chiria sau facturile de întreținere, să își mențină locuința la un nivel de încălzire adecvat, să se confrunte cu cheltuieli neașteptate, să mănânce carne, pește sau o proteină echivalentă o dată la două zile, o săptămână de vacanță în afara locuinței etc.
În plan individual, oamenii nu își permit cheltuieli săptămânale pentru activități de recreere, pentru a se întâlni cu prietenii/familia pentru o băutură sau o masă, cel puțin o dată pe lună, sau nu dețin resurse pentru a înlocui hainele uzate cu altele noi.
CITEȘTE ȘI:
Peste 61% dintre români nu își permit o săptămână de vacanță din concediul anual
Femeile (6,6 %) au înregistrat o rată a privării materiale și sociale severe ușor mai ridicată decât bărbații (6,0 %). Această rată mai mare în rândul femeilor a fost observată în toate grupele de vârstă, cu excepția persoanelor sub 18 ani, unde rata în rândul bărbaților (8,0 %) a fost mai mare decât în rândul femeilor (7,7 %).
În rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 de ani, rata generală a fost de 6,3%, femeile (6,7%) înregistrând o rată mai ridicată decât bărbații (5,9%). Pentru grupa de vârstă de 65 de ani și peste, rata privării materiale și sociale severe a fost cea mai scăzută, situându-se la 4,9%. De remarcat este faptul că, în această grupă de vârstă, bărbații au avut o rată mai mică (4,1%) decât femeile (5,5%).
Cele mai ridicate rate de privare severă s-au înregistrat în România (16,8%), Bulgaria (15,0%) și Grecia (14,9%).
În schimb, cele mai scăzute rate au fost consemnate în Slovenia, Polonia, Croația și Cipru, toate fiind sub 2,5%
La nivel regional, cea mai ridicată rată a deprivării materiale și sociale severe a fost înregistrată în regiunea Sud-Est a României, atingând 27,2%. Aproape o treime dintre regiuni au înregistrat o valoare de 3,5% sau mai puțin.
România prezintă disparități interregionale semnificative, cu diferențe de aproape 21 de puncte procentuale.
CITEȘTE ȘI:
Sărăcia, principalul motiv al separării copiilor de familie în România! Doar 2% dintre copii beneficiază de centre de zi.
România, Grecia, Franța și Italia au înregistrat diferențe interregionale semnificative în ceea ce privește ratele de privare materială și socială severă, cu valori de peste 14 puncte procentuale (pp).
Diferența dintre cea mai ridicată și cea mai scăzută rată în cadrul acestor țări din UE a fost de 20,8 pp în România și de 16,1 pp atât în Grecia, cât și în Franța. Prin contrast, diferențele interregionale au fost mai mici de 2,0 pp în Danemarca, Slovenia și Finlanda.
Rata deprivării materiale și sociale este un indicator care exprimă incapacitatea persoanelor de a-și permite unele elemente considerate de majoritatea oamenilor ca fiind dezirabile sau chiar necesare pentru a duce o viață adecvată.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
