Social
Peste 30% dintre copiii din România sunt în risc de sărăcie: Comisia Europeană propune modificarea viitorului buget UE, cu impact asupra serviciilor dedicate copiilor
Aproape o treime dintre copiii din România sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, chiar dacă ponderea a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Eliminarea garanţiilor de finanţare din viitorul buget european plasează în zona de risc serviciile care previn separarea copiilor de familie şi sprijină accesul acestora la educaţie.
Peste 30% dintre copiii din România sunt în risc de sărăcie: Comisia Europeană propune modificarea viitorului buget UE, cu impact asupra serviciilor dedicate copiilor | Foto: Salvați Copiii
România se numără printre statele europene cu cel mai ridicat risc de sărăcie și excluziune socială în rândul copiilor. Anul trecut, 32,4% dintre copiii din România se aflau în zona de risc privind sărăcia și excluziunea socială, potrivit organizației Salvați Copiii.
CITEȘTE ȘI:
Sărăcia, principalul motiv al separării copiilor de familie în România! Doar 2% dintre copii beneficiază de centre de zi.
Eliminarea obligației unor state membre de a aloca cel puțin 5% din resursele Fondului Social European Plus (FSE+) pentru reducerea sărăciei în rândul copiilor, prin noul buget 2028-2034 propus de Comisia Europeană, riscă să adâncească disparitățile sociale, arată raportul Save the Children.
Uniunea Europeană continuă să aibă 19 milioane de copii în risc de sărăcie, în timp ce Bruxellesul are în vedere eliminarea unor garanții financiare cheie.
Peste 30% dintre copiii din România sunt în risc de sărăcie: Comisia Europeană propune modificarea viitorului buget UE, cu impact asupra serviciilor dedicate copiilor
În mod tradițional, investițiile europene în România s-au concentrat în mare măsură pe îmbunătățirea șanselor de ocupare a forței de muncă, formarea profesională și măsurile de sprijin destinate tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET).
CITEȘTE ȘI:
Educația din România, în criză: mii de copii sunt în afara școlii, tot mai puțini profesori rămân
În același timp, problema persistentă a sărăciei infantile transmise de la o generație la alta a continuat să beneficieze de o atenție și de o finanțare insuficiente, în pofida consecințelor profunde asupra dezvoltării copiilor și asupra rezultatelor sociale și economice pe termen lung.
„Scenariul unei eliminări, în viitorul cadru financiar european, a condițiilor și instrumentelor dedicate luptei împotriva sărăciei în rândul copiilor, ar putea însemna, pentru România, periclitarea serviciilor axate pe prevenție”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.
În România, criza pandemică a avut un impact profund asupra bunăstării copiilor, riscul de sărăcie înregistrând un salt de la 39,1% în 2019 la 40,7% în 2020, respectiv 41,5% în 2021 și 2022. Anii 2023 și 2024 au adus o scădere a acestui indicator, la 39% respectiv 33,8%.
Analiza scoate la iveală faptul că aproape 1 din 4 copii din Uniunea Europeană se află în continuare în risc de sărăcie sau excluziune socială, în timp ce un instrument financiar cheie dedicat luptei împotriva sărăciei (Fondul Social European +) riscă să dispară din următorul buget multianual al UE.
Cum afectează sărăcia educația copiilor?
Impactul multiplu al sărăciei se reflectă inclusiv în rezultatele școlare. Datele PISA 2025 arată diferențe importante între elevii din familii înstărite și cei din medii vulnerabile.
CITEȘTE ȘI:
În România, 1 copil din 5 nu merge la școală. Foamea și sărăcia scad performanțele.
„2 din 10 elevi din familiile înstărite au rezultate slabe la citire (20,6%), în timp ce 7 din 10 elevi vulnerabili se află în această situație (70,6%).
Cu excepția Zambiei, România a înregistrat cea mai mare variație a scorului la matematică explicată strict prin statutul socioeconomic. Astfel, după eliminarea tuturor celorlalți factori care pot influența rezultatele elevilor, aproape un sfert din variația scorului la matematică înregistrat de elevii români - 24.1% față de 12% media OCDE - se explică strict prin statutul socioeconomic”, arată raportul citat.
Impactul programelor europene asupra educației
Un impact major al fondurilor europene este vizibil în domeniul educației antepreșcolare. Astfel, numărul copiilor înscriși în creșe s-a dublat între 2020 și 2024: de la 17.400 la 35.318.
Totuşi, accesul rămâne redus: în 2025, doar 11,1% dintre copiii sub trei ani participau la servicii de educaţie şi îngrijire formală. Salvaţi Copiii subliniază că extinderea accesului la creşe nu a adus beneficii în mod egal copiilor din mediul rural.
„Lecțiile învățate din ciclurile bugetare anterioare arată că, în abordarea incluziunii sociale, autoritățile tind să acorde prioritate măsurilor de intervenție și răspuns la situațiile deja existente, precum sprijinirea copiilor aflați în sistemul de protecție specială, măsurile de sprijin pentru reintegrarea educațională și formarea profesională a copiilor și tinerilor care au abandonat școala. În schimb, intervențiile axate pe prevenție, deși sunt mai eficiente și mai puțin costisitoare, tind să fie neglijate”, a adăugat Gabriela Alexandrescu.
În acest context, organizația solicită instituțiilor europene și guvernelor naționale susținerea finanțării destinate reducerii sărăciei în rândul copiilor, bugete clare și obiective măsurabile, inclusiv monitorizarea cheltuielilor şi a rezultatelor programelor desfășurate.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
