Politică
Proiectul de lege privind organizarea alegerilor anticipate, pus în transparență săptămâna viitoare: Costuri de 113 milioane de euro pentru anticipate
Autoritatea Electorală Permanentă urmează să pună în procedura de transparență proiectul de lege privind organizarea alegerilor anticipate. Costurile pentru un nou scrutin sunt de circa 113 milioane de euro, cu 30% mai mari decât cele pentru alegerile din 2024.
Proiectul de lege privind organizarea alegerilor anticipate, pus în transparență săptămâna viitoare: Costuri de 113 milioane de euro pentru anticipate| Foto: monitorulcj.ro
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) va publica în transparență decizională, săptămâna viitoare, proiectul de lege privind alegerile anticipate.
CITEȘTE ȘI:
AEP pregătește modificarea legislației electorale: finanțarea partidelor politice, printre schimbările vizate
Potrivit președintelui AEP, Adrian Țuțuianu, un astfel de proiect ar trebui să parcurgă toată procedura înainte ca președintele să se gândească la dizolvarea Parlamentului.
Proiectul de lege privind organizarea alegerilor anticipate, pus în transparență săptămâna viitoare: Costuri de 113 milioane de euro pentru anticipate
„Am pus pe masă și un proiect de lege privind alegerile anticipate. (...) Legea 208/2015 a fost gândită pentru alegeri care au loc la termen. Și ca să ne ducem doar la ultimele alegeri din anul 2024, data la care a fost organizat scrutinul a fost anunțată cu vreo 4-5 luni de zile înainte de luna decembrie.
Astăzi n-am putea să punem în aplicare același mecanism, pentru că Constituția României prevede că alegerile anticipate ar trebui să aibă loc în termen de 3 luni de la data dizolvării Parlamentului. Dacă săptămâna viitoare, de exemplu, miercuri, s-ar ajunge la concluzia că trebuie organizate alegeri anticipate, în 90 de zile tot procesul ar trebui să fie desfășurat. Ce provocări avem? Sunt câteva care afectează dreptul fundamental de vot. Și asupra acestor provocări am atras atenția. Și de aici rezultă necesitatea modificării legislației”, a spus șeful AEP într-o conferință de presă susținută vineri, potrivit Agerpres.ro
Povocări privind votul prin corespondență și votul în străinătate
Potrivit acestuia, provocările vizează, printre altele, votul prin corespondență și votul în străinătate.
CITEȘTE ȘI:
Aproape jumătate dintre români consideră că ar trebui organizate alegeri anticipate
„Cetățenii care au dreptul de vot prin corespondență - trebuie să le creezi spațiul temporal în cadrul căruia să se poată înscrie pentru votul prin corespondență, să ai timp să le trimiți buletinele de vot și să le primești în timp util înapoi, ca să facă obiectul analizei în cadrul procesului electoral. Aceeași problemă se pune cu privire la votul în străinătate. Pentru că timpul e foarte scurt, Ministerul de Externe ar trebui să deschidă, dacă avem în vedere ultimele alegeri, 950 de secții de votare. Dacă nu le deschizi, s-ar putea să fie cetățeni care să spună că le-a fost încălcat dreptul fundamental la vot. Există decizii ale Curții Constituționale care spun așa, că nu poți să faci o modificare prin ordonanță de urgență, nici nu are cine să dea o ordonanță de urgență, în condițiile în care restrângi anumite drepturi sau exercițiul anumitor drepturi care sunt electorale. De aceea, am elaborat un proiect de lege, de modificare a Legii 208/2015, care în esență prevede următoarele”, a declarat președintele AEP.
Data anticipatelor, stabilită cu 75 de zile înaintea votării
Astfel, data desfășurării alegerilor parlamentare anticipate se stabilește cu cel puțin 75 de zile înaintea votării, iar unele termene prevăzute de lege vor fi reduse, cu excepția unor termene care sunt importante pentru a asigura deplinul exercițiu al dreptului de vot.
Reducerea numărului de semnături necesare pentru depunerea candidaturilor
„O a doua temă mare de modificare privește alegătorii care doresc să voteze în străinătate la alegerile parlamentare, care se pot înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul Autorității Electorale Permanente, începând cu a treia zi de la dizolvarea Parlamentului - trebuia să stabilim acum prin lege că nu avem reglementat un termen. Deci, începând cu a treia zi de la dizolvarea Parlamentului și până la data expirării la cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale.
CITEȘTE ȘI:
Remus Ştefureac, despre varianta anticipatelor: „Poate că ar putea duce la o deblocare a situaţiei, poate că nu”. Configurația parlamentară ar putea fi modificată.
O a treia modificare, reducerea la jumătate a numărului minim al susținătorilor necesar pentru depunerea candidaturilor. Știți că e 0,5% din numărul alegătorilor înscriși în lista electorală permanentă. În condițiile în care reducem aceste termene, cred că este firesc să creăm condiții ca toți să poată participa la alegeri. Unele partide au infrastructură de partid dezvoltată, se descurcă mai repede, altele mai puțin dezvoltată infrastructura internă, de aceea pentru a respecta dreptul de a depune liste de candidați, trebuie să reducem numărul de semnături necesar.
O problemă iarăși care trebuie rezolvată este termenul de înregistrare ca alegător prin corespondență, care începe, potrivit proiectului, în a treia zi de la data dizolvării Parlamentului și expiră cu 45 de zile înainte de data votării”, a arătat Țuțuianu.
El a adăugat că, „de asemenea, o dispoziție din acest proiect prevede ca Guvernul să stabilească, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Afacerilor Interne, data alegerilor parlamentare anticipate, calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale așezat pe cele 75 de zile, nu 90, cheltuielile necesare pregătirii și desfășurării în bune condiții alegerilor anticipate”.
Costuri de 113 milioane de euro pentru alegerile anticipate
Președintele AEP atrage atenția asupra necesității asigurării fondurilor pentru organizarea acestor alegeri, evaluările arătând că un astfel de scrutin ar costa cu 30% mai mult față de cât au costat alegerile din anul 2024.
„Vă dau o problemă la care nimeni nu s-a gândit - cu ce bani facem aceste alegeri în condițiile în care Guvernul cu puteri limitate nu poate să propună o rectificare bugetară? (...) Avem o evaluare. În principiu, cam cu 30% mai mult decât ne-au costat alegerile din anul 2024, dacă ținem cont de evoluția prețurilor și tarifelor. Pe un calcul făcut de noi, (...) am estimat undeva la 112 - 113 milioane de euro”, a mai afirmat el.
CITEȘTE ȘI:
Peste 91 de milioane de lei, în primele șase luni din an, subvenții pentru partide: PSD obține 30,4 milioane de lei. EFOR: „Cheltuirea banilor se realizează fără transparență”.
Adrian Țuțuianu spune că proiectul de lege va fi pus în procedură de transparență săptămâna viitoare.
„Evident că acest proiect de lege ar trebui însușit de cineva. Și am spus partidelor politice parlamentare că soluția este a unei inițiative legislative. (...) Cred că partidele politice parlamentare ar trebui să discute aceste chestiuni, ar trebui să preia proiectul nostru de lege, să îl îmbunătățească dacă sunt lucruri care ne-au scăpat nouă sau cu care nu sunt de acord, să fie adoptat un asemenea proiect de lege și să parcurgă toată procedura înainte ca președintele să se gândească la dizolvarea Parlamentului pentru că, pe lângă aceste trei termene despre care am vorbit, ar trebui apoi ca Guvernul să adopte patru hotărâri care sunt clasice - Hotărâre privind stabilirea datei alegerilor, Hotărâre privind cheltuielile necesare pregătirii și desfășurării acestor alegeri, o hotărâre privind măsuri tehnice necesare bunei organizări și desfășurări a alegerilor anticipate și o hotărâre privind aprobarea programului calendaristic pentru care noi am făcut o simulare pe datele care le avem astăzi”, a conchis acesta.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
