Economie

Mediul de afaceri din sectorul construcţiilor avertizează asupra riscului ridicat de recesiune din cauza măsurilor fiscale: „Reducerea drastică a activităţii va avea efecte directe asupra întregii economii”

Reprezentanţii mediului de afaceri din construcţii cer soluții Guvernului pentru susținera acestui domeniu de activitate în condițiile în care o parte dintre măsurile fiscale propuse riscă să afecteze grav capacitatea sectorului construcțiilor de a livra proiectele de lucrări, inclusiv cele finanţate prin fonduri europene şi PNRR.

Mediul de afaceri din sectorul construcţiilor avertizează asupra riscului ridicat de recesiune din cauza măsurilor fiscale|Foto: Depositphotos.com Mediul de afaceri din sectorul construcţiilor avertizează asupra riscului ridicat de recesiune din cauza măsurilor fiscale|Foto: Depositphotos.com

 

 


Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) îşi exprimă îngrijorarea cu privire la pachetele recente de măsuri fiscale şi bugetare anunţate de Guvern şi atrage atenţia că există riscul ca aplicarea lor să ducă la reducerea drastică a activităţii din construcţii, cu efecte directe asupra întregii economii.

CITEȘTE ȘI:
Piața construcțiilor: număr redus al clădirilor rezidențiale autorizate în Cluj, în primul trimestru din 2025

Probabilitatea unei recesiuni economice va deveni o certitudine dacă sectorul nu va fi tratat cu atenție, avertizează FPSC, într-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului și miniștrilor Finanțelor, Transporturilor și Dezvoltării, potrivit Agerpres.ro


Mediul de afaceri din sectorul construcţiilor avertizează asupra riscului ridicat de recesiune din cauza măsurilor fiscale

Mediul de afaceri din sectorul construcțiilor atrage atenția că o parte dintre măsurile propuse de Guvern riscă să afecteze grav capacitatea sectorului de a livra proiectele de lucrări, inclusiv cele finanțate prin fonduri europene și PNRR, în termenele și bugetele asumate, inclusiv ratarea pragului de 7,7% estimat că pondere a construcțiilor în PIB-ul României în 2025 și a contribuției Construcțiilor la creșterea PIB cu 3,7%.

În acest context, mediul de afaceri din domeniul construcțiilor vine cu propuneri de măsuri în sprijinul acestui sector de activitate, fără a se pune o presiune suplimentară pe buget.


Propuneri pentru eficientizarea și stabilitatea sectorului construcțiilor din România

Prima propunere se referă la prioritizarea proiectelor în funcție de stadiul fizic și posibilitatea de finanțare țînând cont și de numărul de contracte și valoarea lor pentru fiecare firmă implicată, în perspectiva evitării închiderii bruște a activității unor firme.

CITEȘTE ȘI: 
Românii aleg tot mai mult apartamentele vechi și evită creditele: Clujenii își investesc economiile în proprietăți imobiliare, în detrimentul depozitelor bancare.

„Cu alte cuvinte, fiecare constructor va trebui să rămână cu câteva contracte alocate din totalul contractelor în derulare, pentru a-și putea continuă activitatea în regim de avarie și a evita șomaj masiv sau chiar falimente. Pentru contractele care vor fi suspendate, lucrările executate și nefacturate se vor factură și achita, înainte de intrarea în vigoare a suspendării contractului (se va acordă un termen de întocmire a facturilor de 60 de zile)”, potrivit Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).


Pentru contractele în curs de semnare sau cele semnate dar care nu au început și nu sunt pe listele de prioritate, garanțiile care în mod normal ar trebui depuse în termen de 5 zile de la semnarea contractului să fie amânate la un termen corespunzător de 5 zile de la ridicarea sistării. Garanțiile deja depuse pentru contracte semnate, dar încă neîncepute și care nici nu vor începe fiind pe listele de lucrări amânate, să fie restituite imediat constructorului, este o altă propunere a constructorilor.

În al treilea rând, aceștia solicită reducerea perioadei de menținere a garanției după recepția la terminarea lucrărilor la maximum 3 ani pentru lucrări noi și la maximum 1 an pentru lucrări de reparații.


„În noile condiții, constructorii nu mai pot plăti în avans contribuțiile pentru sumele neîncasate. Lucrările puse în funcțiune să fie recepționate parțial sau la terminarea lucrărilor, după caz, pentru deblocarea garanțiilor de bună execuție. Se impune un termen de maxim 5 zile de eliberare, de către beneficiarii publici, a documentului de deblocare a sumelor blocate în Trezorerii (5 zile de la recepțiile parțiale/la terminarea lucrărilor”, sunt alte măsuri propuse de patronatele din construcții, potrivit sursei citate. 

De asemenea, reprezentanții mediului de afaceri din construcții vor crearea unui mecanism prin care facturile emise pentru lucrările executate în contractele publice să poată fi folosite de către operatorii economici în scopul garantării creditelor bancare viitoare și a altor proiecte, precum și crearea unui fond de garantare al statului, accesibil companiilor implicate în implementarea proiectelor publice ce trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. 

„Concret, constructorii să aibă acces la credite bancare pentru susținerea lucrărilor și să folosească Fondul de garantare al statului pentru acoperirea garanțiilor cerute de instituțiile bancare. Finanțarea trebuie reglementată cu o dobânda maximă de 2% anual, astfel încât antreprenorii să o poată susține din venituri proprii, fără a compromite sustenabilitatea proiectului. Restul dobânzii solicitată de bănci să fie suportată de stat”, explică aceștia.

Eliminarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri 

În plus, ei propun anularea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 50 milioane de euro sau stabilirea unor criterii de aplicare.

„În forma actuală, obligația este injustă, pune presiune mai mare mai ales pe firmele cu capital românesc care oricum vor trebui să suporte majorările de impozite, creșterile de prețuri, problemele cu forță de muncă etc. Armonizarea obligațiilor de plată aferente salariilor din construcții cu cele din economia națională. Exceptarea de la plata impozitului pentru 832 lei/salariu reprezentând diferența dintre salariul minim din construcții și salariul minim național la care se adaugă 300 lei exceptați deja în toată economia, mai puțin în construcții, adică 532+300=832 lei”, mai cere FPSC.

În opinia constructorilor, măsurile propuse de pot să contribuie la o susținere a sectorului cu eforturi minimale din partea statului pentru această perioadă dificilă.

„Totuși, ne exprimăm îngrijorarea că, urmare a aplicării recentelor măsuri fiscale, există riscul reducerii drastice a activității din construcții, cu efecte directe asupra întregii economii. Probabilitatea unei recesiuni economice va deveni o certitudine dacă sectorul nu va fi tratat cu atenție”, semnalează FPSC. 

CITEȘTE ȘI: 
România, aproape de recesiune: creștere economică de doar 0,3% la jumătatea anului

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în primul trimestru al anului, domeniul construcțiilor a fost singurul care a salvat creșterea economică. Astfel, în primul trimestru din 2025, creșterea PIB de 0,3% s-a obținut prin creșterea înregistrată în sectorul construcțiilor de 9,9%, mai arată reprezentanţii mediului de afaceri din construcţii.

Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
Foto: Depositphotos.com

CITEȘTE ȘI:

Creșterea taxelor, insuficientă pentru a acoperi găurile din buget. Analist economic: „E nevoie de reducerea cheltuielilor publice”.

Schimbări la companiile mari. Impozitul pentru cele cu afaceri de peste 50 mil. euro va fi înlocuit cu o taxă pe afliliați.

Ultimele Stiri
abonare newsletter