Administrație
Emil Boc, despre închiderea zonei Pata Rât și relocarea persoanelor în locuințe achiziționate de pe piață: „Integrarea se face prin muncă și educație. Locuințele nu sunt în proprietate, sunt în chirie”
Abordarea tendențioasă conform căreia procesul de integrare a persoanelor din Pata Rât întâmpină blocaje a fost respinsă, joi, de primarul Clujului în ședința de Consiliu Local: „Nu avem probleme în oraș cu privire la neplata cheltuielilor sau probleme de altă natură”, spune Emil Boc.
Emil Boc, despre închiderea zonei Pata Rât și relocarea persoanelor în locuințe achiziționate de pe piață: „Integrarea se face prin muncă și educație. Locuințele nu sunt în proprietate, sunt în chirie”|Foto: Mădălina Ivan - monitorulcj.ro
Integrarea persoanelor din Pata Rât, achiziția de locuințe și realizarea de locuințe sociale pentru persoanele vulnerabile, împreună cu alte programe dezvoltate de Primărie - masa caldă în școli, rechizite școlare pentru elevi, ajutor la plata chiriei – sunt proiecte ce vor continua să fie susținute de Primărie, în condițiile în care „orașul întinde o mână de ajutor tuturor”, a explicat în deschiderea ședinței de Consiliu Local de joi primarul Clujului Emil Boc.
CITEȘTE ȘI:
Clujul va achiziționa 350 de locuințe sociale: plan strategic pentru Pata Rât. Emil Boc: „Suntem primii în țară care facem un asemenea pas”.
Explicațiile edilului au venit în contextul îngrijorărilor apărute în spațiul public cu privire la achiziția de pe piață a locuințelor cu caracter social, în întreaga zonă metropolitană a Clujului, pentru persoanele relocate din zona Pata Rât.
„Am văzut îngrijorarea din comunitate cu privire la demersurile noastre de a elimina până în 2030 Pata Rât.
Încercăm, utilizând fondurile europene și fonduri bugetare, fondurile norvegiene, să rezolvăm o problemă socială a orașului.
Am urmărit unele îngrijorări – legitime pe de o parte, pe de altă parte folosite cu alte scopuri, și vreau să vin cu explicații suplimentare pe acest subiect: orașul și-a propus ca până în 2030 să rezolve o problemă socială scadentă, pe care o cunoaștem și care datează dinainte de anii 2000. Este o problemă umană, mai întâi, apoi una socială”, a explicat primarul Emil Boc.
Emil Boc, despre închiderea zonei Pata Rât și relocarea persoanelor în locuințe achiziționate de pe piață: „Integrarea se face prin muncă și educație. Locuințele nu sunt în proprietate, sunt în chirie”
Peste 100 de familii din Pata Rât au fost deja relocate și au beneficiat de o locuință.
Consiliul Local a aprobat recent desfășurarea unor proiecte cu caracter social, prin care în perioada 2026-2030, fondul locativ pentru persoanele vulnerabile din așezările informale va ajunge în perioada de maturitate, în 2030, la 475 de imobile.
CITEȘTE ȘI:
Clujul pregătește un nou proiect din fonduri nerambursabile pentru Pata Rât: 50 de locuințe pentru consolidarea incluziunii sociale în urma unei investiții de 30 de milioane de lei
Consilierul AUR Anca Ciubăncan a declarat că proiectul este susținut de reprezentanții formațiunii din Consiliul Local, dar a pus sub semnul întrebării reușita procesului de integrare.
„În continuare, locuințele care se vor achiziționa de pe piață vor fi încredințate familiilor de etnie romă, care au venituri – loc de muncă, și își trimit copiii la școală. Sunt două condiții esențiale prevăzute în documentație.
Să ai loc de muncă pentru a putea să-ți plătești întreținerea unde vei locui și, evident, copiii să meargă la școală.
Aceste condiții răspund la întrebarea cine plătește cheltuielile de bloc. Ca orice cetățean a acestui oraș, cine nu plătește este evacuat, după proceduri legale.
Aceste locuințe nu se atribuie decât dacă ai loc de muncă din care să reiasă că poți achita obligațiile sociale.
Alt aspect important: locuințele nu sunt în proprietate, sunt în chirie. Nu se împroprietărește peste noapte cineva. Sunt locuințe cu caracterul specific, pe bază de chirie.
Vor fi achiziționate în Cluj și în întreaga zonă metropolitană, acolo unde prețurile pieței ne vor permite din banii pe care îi avem să putem achiziționa.
Am relocat deja 110 familii, adică 110 apartamente au fost cumpărate. Aproape 600 de persoane au fost relocate din zona Pata Rât. Nu avem probleme în oraș cu privire la neplata cheltuielilor sau probleme de altă natură. Ceea ce demonstrează că integrarea s-a produs. Nu poate fi altfel, decât o integrare în comunitate prin muncă și educație.
Altfel, referitor la locuințele de pe strada Sobarilor, pe care le construim, nu au destinația pentru persoanele de la Pata Rât: sunt în regim social, în baza criteriilor sociale stabilite. Sunt locuințe sociale pentru alți cetățeni ai Clujului care o duc greu și au nevoie de sprijin, din cauza veniturilor mai mici pe care le au.
Prin programele sociale dezvoltate, în funcție de dificultățile oamenilor, orașul oferă ajutor la plata chiriei până la 300 de euro/lună, pentru clujenii care o duc greu. Avem peste 100 de persoane care beneficiază de acest sprijin.
Dialogul pe această temă trebuie să fie unul deschis, fără patimă și învrăjbire”, a explicat Emil Boc.
Boc respinge abordarea tendențioasă a problemelor sociale
Consilierul Anca Ciubăncan a semnalat situația raportată de o asociație de proprietari de pe Calea Florești, dintr-un bloc ANL:
în iulie, asociața și-a înștiințat locatarii cu privire la lipsa fondurilor pentru a acoperi plata cheltuielilor de la două apartamente unde locuiesc persoane care au fost relocate.
Datoriile acumulate la una dintre cele două locuințe depășesc 16.000 de lei, iar datoriiile totale sunt de peste 21.000 de lei.
CITEȘTE ȘI:
Sprijin pentru copiii din Pata Rât: masă caldă, rechizite GRATUITE și transport pentru elevi. Emil Boc: „Niciun copil din Cluj-Napoca NU va mai merge flămând la culcare!”.
Edilul Emil Boc a arătat că, în mod deliberat, situația a fost prezentată tendențios:
„După cum ați amintit, este vorba despre o altă categorie de locuințe, locuințe ANL. Deci o situație diferită de ceea ce am prezentat pentru Pata Rât sau despre cele peste 100 de familii ce au fost relocate. Și unde, până în prezent, nu sunt probleme cu plata chiriei.
Locuințele ANL sunt acordate tinerilor sub 35 de ani, un regim specific prevăzut de lege, fiind guvernate de legea națională. Altfel, așa cum am precizat anterior, orice persoană din oraș, că este persoană fizică, care nu-și poate plăti cheltuielile la bloc, intră într-o procedură legală, etapizată: somație, proces și evacuare.
Asta se întâmplă și cu mine la bloc dacă nu-mi plătesc cheltuielile. Asta se întâmplă și în cazul semnalat de dumneavoastră: după epuizarea tuturor etapelor legale și judecătorești. Legea se aplică tuturor, sunt obligații legale.
Acesta este și motivul pentru care am precizat: alocările de locuință, prin chirie, se fac numai persoanelor care pot face dovada capacității de plată a cheltuielilor de bloc”, a adăugat primarul Emil Boc.
Dan Tarcea: Este un proces de pregătire și integrare
Viceprimarul Clujului, Dan Ștefan Tarcea, a semnalat de altfel că integrarea reprezintă un procec, care este pregătit și susținut prin politicile sociale devoltate de administrația locală:
„Nu există familie din Pata Rât care să nu treacă printr-un proces de pregătire și integrare care, în funcție de situație, poate dura luni sau ani de zile. De asemenea, după relocare urmează și un proces de monitorizare”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea.
Locuințele sociale reprezintă un proiect menit să susțină persoanele cu venituri reduse din municipiul Cluj-Napoca. Până în prezent, peste 580 de persoane vulnerabile din zona Pata Rât au beneficiat de o locuință, prin intermediul proiectelor dezvoltate de administrația locală din bugetul public, dar și din fonduri europene.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
