Actualitate

Aeroportul Internațional Cluj, „pe drumul cel bun”. David Ciceo: „Aeroportul a reușit să devină unul de referință pentru Europa de Sud-Est”

În ciuda pandemiei de COVID care „a paralizat” transporturile aeriene timp de doi ani, Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj a reușit să devină unul de referință pentru Europa de Sud-Est și să înregistreze o redresare a traficului de pasageri peste media europeană și națională. Cum a reușit să depășească criza și care este strategia de viitor a Aeroportului Cluj?

David Ciceo explică cum a rușit să depășească criza și care este strategia de viitor a Aeroportului Cluj

 

 


David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj, a oferit un amplu interviu publicației Airport World, în care a vorbit despre cum a trecut de pandemie al doilea aeroport din România (după numărul de pasageri), dar și despre obiectivele de viitor.

 


Reporter: - Cât de important este aeroportul pe care îl conduceți pentru orașul și regiunea pe care o deservește în ceea ce privește conectivitatea, locurile de muncă, dar și din punctul de vedere al impactului social și economic?

 


Citiți știrile monitorulcj.ro și pe Google News

 

David Ciceo: - Aeroportul Internațional Cluj este localizat în Cluj-Napoca, oraș supranumit „inima Transilvaniei”, nu doar datorită poziției sale geografice, dar și pentru rolul pe care îl are în dezvoltarea economică a regiunii, fiind cel mai important centru academic, cultural, industrial și de afaceri din România, după București. Fără îndoială, conectivitatea aeriană oferită de Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj a avut o influență majoră asupra turismului, comerțului, investițiilor, productivității și dezvoltării regiunii. Sunt de părere că creșterea traficului anual de pasageri de la 36.000 în 1996 la aproape 3 milioane în 2019 a contribuit la dezvoltarea regiunii și a municipiului.


Traficul anual de pasageri a crescut de la 36.000 în 1996, la aproape 3 milioane în 2019, pe Aeroportul Internațional Cluj. Foto: Facebook/ Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj

În 2019, mai mult de 4.000 de locuri de muncă au fost create direct și indirect de aeroport, iar rolul său de motor economic al regiunii este evident, având în vedere că interesul companiilor mari de a investi în anumite regiuni din țară depinde de infrastructura și conectivitatea aeriană existente în regiunea respectivă. 

Astfel, printr-o strategie coerentă de recuperare, reziliență și dezvoltare, Aeroportul Internațional Cluj va continua să influențeze în mod pozitiv viitorul întregii regiuni.


- Cum ați descrie situația actuală a aeroportului în ceea ce privește redresarea după pandemia de COVID-19?

- Ca majoritatea aeroporturilor regionale din lume, am trecut prin vremuri grele în special la începutul pandemiei, dar am reușit să depășim multe dintre provocările aduse asupra ecosistemului aviatic de criza sanitară și de restricțiile de călătorie ulterioare printr-un set de acțiuni echilibrat și coerent, care a produs efecte imediat. De la reevaluarea planurilor noastre de afaceri și modul în care ne-am folosit personalul existent pentru a sprijini programele pentru chiriașii și companiile noastre aeriene, cred că am luat toate măsurile pe care le-am fi putut lua pentru a trece aeroportul prin criză și pentru a-i asigura un viitor pe termen lung.

Redresare remarcabilă a traficului de pe Aeroportul Cluj

Cu toate că pandemia a adus o scădere fără precedent a traficului de pasageri, pe parcursul anului 2021, Aeroportul Internațional Cluj a reușit să recupereze 50% din traficul de pasageri existent înainte de pandemie, depășind media europeană și națională în ceea ce privește redresarea traficului de pasageri.

Aeroportul Internațional Cluj a reușit să recupereze 50% din traficul de pasageri existent înainte de pandemie, depășind media europeană și națională. FOTO: Facebook/ Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj

Partea bună este că, la finalul anului trecut, ACI Europe a desemnat aeroportul nostru „Cel mai bun Aeroport din Europa” în categoria aeroporturilor cu trafic sub 5 milioane de pasageri pe an. Acest premiu prestigios confirmă că activitatea aeroportului a fost de succes într-o criză fără precedent la nivel mondial și reconfirmă că aeroportul este pe calea cea bună privind redresarea traficului.

- În general, care sunt cele mai mari oportunități/ provocări cu care vă confruntați ca aeroport?

- Atragerea și păstrarea angajaților buni este o mare provocare, deoarece furnizorii de sisteme de navigație aeriană și companiile aeriene pot oferi salarii mai mari și nu avem atât de mulți specialiști în aviație în zonă. Prin urmare, angajăm persoane în care vedem potențial și le oferim noi pregătirea necesară.

Aeroportul Internațional Cluj a cunoscut două decenii de creștere a traficului de pasageri, dezvoltând în același timp infrastructura în diferite etape, iar acest lucru l-a propulsat la statutul de aeroport european de top pentru dimensiunea sa, fiind și cel mai important aeroport regional din România.

Dincolo de piedicile puse de pandemie, cele mai mari provocări cu care ne confruntăm sunt legate de îmbunătățirea infrastructurii, astfel încât să creștem constant calitatea serviciilor oferite atât companiilor aeriene, cât și pasagerilor.

Având în vedere că întregul scenariu al aviației civile s-a schimbat odată cu apariția pandemiei, în prezent, prioritatea noastră rămâne redresarea traficului de pasageri, urmată de nevoia de a ne dezvolta infrastructura, de a crește nivelul de satisfacție a pasagerilor și de a ne putea adapta continuu la industria aviației, aflată în schimbare rapidă.

Anul 2020, singurul fără profit din 2015 în prezent

- De regulă, aeroportul are profit?

- Cu excepția anului 2020, care, desigur, a fost impactat puternic de pandemia de COVID-19, aeroportul a înregistrat profit și s-a autofinanțat în proporție de 100% începând cu anul 2015. 

Activitatea aeronautică rămâne sursa noastră principală de venit, reprezentând între 70% și 80% din veniturile noastre. Ca multe alte aeroporturi, urmărim în permanență să creștem veniturile noastre din activități non-aeronautice, dar se dovedește a nu fi atât de ușor.

Dintr-o perspectivă la nivel de companie, strategia noastră din ultimii ani s-a concentrat pe utilizarea cât mai eficientă a forței de muncă și pe protejarea locurilor de muncă, pe minimizarea cheltuielilor inutile și pe resetarea perspectivelor noastre de afaceri, cu un accent mai mare pe sprijinirea companiilor aeriene.

 Creșterea veniturilor non-aeronautice, mai dificilă pentru aeroporturile regionale

- Ce faceți pentru a vă crește veniturile din activități non-aeronautice? Este această sarcină mai dificilă pentru dumneavoastră din cauza dimensiunii aeroportului? 

- Taxele provenite din facilități comerciale, cum ar fi magazine, restaurante și birouri, publicitate și venituri din parcarea auto sunt în prezent sursa primară de venituri non-aeronautice pentru Aeroportul Internațional Cluj. Promovăm activ parcările și alte oferte comerciale în aeroport prin campanii publicitare. Nu există nicio îndoială că creșterea veniturilor non-aeronautice și deschiderea de noi facilități de vânzare cu amănuntul care oferă o experiență mai bună pentru pasageri este mai dificilă pentru aeroporturile regionale mai mici.

David Ciceo: „Urmărim în permanență să creștem veniturile noastre din activități non-aeronautice, dar se dovedește a nu fi atât de ușor.” FOTO: Facebook/ Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj
 

- Credeți că aeroporturile-hub mai mari din Europa se confruntă cu aceleași provocări?

- Cu toții ne confruntăm cu provocări diferite, iar pandemia a avut un impact mult mai puternic asupra nivelului traficului de pasageri din aeroporturi-hub, mai dependente de zboruri de cursă lungă și intercontinentale.

- De ce este important ca aeroporturile regionale mai mici să supraviețuiască și să prospere?

- Aeroporturile regionale sunt „sămânța” dezvoltării regionale și, prin urmare, trebuie să fie o parte integrată a politicilor regionale pentru regiunile respective, pentru a le permite să prospere și să se dezvolte. Nu este vorba doar de posibilitățile de conectare oferite de aeroporturi, ci despre viziunea pe termen lung la nivel regional în ceea ce privește investițiile, comerțul și dezvoltarea turismului. Aeroporturile mici și regionale alimentează, de asemenea, traficul de legătură către nodurile majore și aduc o contribuție semnificativă la succesul acestor aeroporturi.

Competitivitatea adusă de companiile low-cost a impulsionat piața locală

- Ce impact au avut companiile aeriene low-cost asupra aeroportului?

- Companiile low-cost au avut un impact pozitiv imens asupra operațiunilor desfășurate de aeroport, în special din momentul în care Wizz Air a introdus zborurile din Cluj-Napoca, după ce aderarea României la Uniunea Europeană a condus la liberalizarea pieței transportului aerian. Competitivitatea sporită adusă de companiile low-cost a impulsionat piața locală de transport aerian, cu beneficii reale pentru pasagerii din zonă, care și-au văzut opțiunile de călătorie crescând de-a lungul anilor. Pe măsură ce vremurile se schimbă, trebuie să luăm în considerare și noile tendințe, în special hibridizarea viitoare a companiilor aeriene.

Competitivitatea sporită adusă de companiile low-cost a impulsionat piața locală de transport aerian, cu beneficii reale pentru pasageri. Foto: Facebook/ Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj
 

- Considerați că administrațiile locale și guvernele apreciază importanța aeroporturilor regionale și că, în general, susțin aeroportul și aviația?

- Nicio realizare nu vine ușor, și chiar dacă viziunea unui aeroport nu se suprapune mereu cu viziunea administrație locale sau a Guvernului, este important să ai o strategie clară și să crezi în proiectele noastre, pentru că asta te va ajuta să inspiri și îți promovezi viziunea.

Dacă ar fi să mă uit înapoi la anul 1996, când aeroportul avea 36.000 de pasageri pe an, nu erau numeroși cei care credeau în abordarea dinamică a modernizării și dezvoltării infrastructurii aeroportuare, dar datorită acelei strategii am atins unui prag istoric de 2,9 milioane de pasageri în 2019 și Aeroportul Internațional Cluj a devenit un „model de bune practici și aeroport de referință în Europa de Sud-Est”. Aeroporturile regionale sunt cele mai apreciate de comunitatea locală pe care o deservesc. În același timp, aeroporturile locale se pot confrunta cu o concurență acerbă din partea porților de acces învecinate.

Aeroportul Internațional Cluj a devenit un „model de bune practici și aeroport de referință în Europa de Sud-Est. Foto: Facebook/ Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj

7 milioane de pasageri/an până în 2040, pe Aeroportul Cluj

- Cum plănuiți să dezvoltați aeroportul în următorii cinci, până la zece ani?

- Aeroportul Cluj a reușit să devină un aeroport regional de referință pentru Europa de Sud-Est, ca urmare a planurilor noastre clare pe termen scurt, mediu și lung. Aceasta înseamnă că ne propunem să continuăm dezvoltarea infrastructurii cheie a aeroportului pentru a ne asigura că oferim servicii de calitate atât pentru pasageri, cât și pentru companiile aeriene, într-un mediu sigur și securizat.

Pentru a ne atinge obiectivul de a deservi 7 milioane de pasageri până în 2040, vom continua proiectele de extindere a pistei, construirea de noi platforme și zone de parcare a aeronavelor și construirea unui nou terminal de pasageri. După extinderea pistei, peste 10 ani, m-aș aștepta să văd introducerea unui zbor direct de la Cluj-Napoca la New York.

Este important de adăugat că toate proiectele actuale și viitoare de dezvoltare a Aeroportului Internațional Cluj vor lua în considerare angajamentul nostru față de obiectivul Net Zero până în 2050, care a fost recent consolidat prin semnarea Declarației de la Toulouse privind sustenabilitatea viitoare și decarbonizarea aviației.

CITEȘTE ȘI:

Zboruri directe de pe aeroportul Cluj în București, de două ori pe zi. Vezi programul și de când vor fi operate

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj aniversează 90 de ani de la primul zbor și anunță noi destinații pentru o vacanță de neuitat

abonare newsletter